Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dan Herţeg a început anul cu poftă de investiţii

Publicat: 28 martie 2019 - 12:49
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Invidiat de unii pentru performanţele sale şi dispreţuit de alţii pentru faptul că a ridicat nivelul arendei la cote greu accesibile de către concurenţă, asigurându-şi un fel de monopol în zona în care îşi desfăşoară activitatea, Dan Herţeg ar putea oricând servi drept exemplu în manualul de agricultură la capitolul fermieri cu atitudine şi viziune managerială.

A ajuns să administreze astăzi o suprafaţă de aproape 3.000 de hectare şi are mare noroc că cele două fiice ale sale, Daniela şi Antonia, au ales să-i fie alături în acest business. Educate în acelaşi spirit antreprenorial, acestea deseori sunt consultate în luarea deciziilor importante, în timp ce soţia Mihaela ţine contabilitatea pentru cele două societăţi. Aşadar, fiecare membru al familiei Herţeg are rolul său bine stabilit în această ecuaţie, accentuând şi mai mult noţiunea de afacere de familie.

Dan Herţeg a preferat să depoziteze grâul şi a vândut cu 90 de bani kilogramul_b

Angajaţi mulţumiţi şi responsabili
Spre deosebire de alţi fermieri din zonă, Dan Herţeg nu simte presiunea lipsei de personal calificat. S-a înconjurat cu oameni muncitori, care ţin la maşinile şi utilajele pe care le manipulează mai ceva ca la proprii lor copii. După o zi de muncă nu există să nu-şi cureţe tractoarele. Mai mare plăcerea să te urci într-un astfel de tractor. Totul e ca nou. Dacă nu vedeam cu ochii mei, poate credeam că e o exagerare... Acolo, fiecare tractorist are propriul său tractor pe care nu-l va înstrăina altui coleg sub nici o formă. „La noi în fermă oamenii au tot interesul să lucreze. Dacă tractoarele nu ies în câmp, nu-şi primesc decât salariul de bază. Când fac treabă sunt însă foarte mulţumiţi cu ce câştigă. Eu nu am o problemă să plătesc. Dacă oamenii sunt dornici să muncească, au numai de câştigat”, spune arădeanul. Este o gândire sănătoasă care defineşte pe undeva mecanismele economiei de piaţă. Cine produce are şi beneficii! Iar în final toată lumea pare mulţumită. Până şi cei de la care a arendat terenurile sunt pe deplin satisfăcuţi. Au şi de ce, pentru dreptul de a le lucra pământurile, aceştia primesc 1.928 de kg/ha de cereale boabe sau contravaloarea în bani. Anul trecut, a reuşit să mai ia în arendă aproape 600 de hectare!

Daniela şi Dan Herţeg formează o echipă redutabilă_b

Mai vrea un şenilat
Tot anul trecut a investit peste un milion de euro în echipamente şi utilaje agricole. Dintr-un foc a dat 320.000 de euro pe un tractor articulat Case IH Quadtrac 620 pe şenile. „60% l-am achitat pe loc. Dacă mă ajută Dumnezeu, mai cumpăr unul anul acesta”, ne-a mărturisit fermierul.
Pare că se anunţă un an bun. Prima achiziţie pe 2019 a bifat-o deja: un combinator Bednar Swifter SE 12000, pentru pregătirea patului germinativ dintr-o singură trecere, care l-a costat 65.000 de euro. Face însă toţi banii, ne-a asigurat fermierul. Datorită lăţimii mari de lucru (12,2 metri) şi a vitezei cu care poate opera, de până la 15 km/h, acest implement are un randament ridicat de lucru. Prin urmare, timpul alocat pentru pregătirea solului se reduce semnificativ, iar productivitatea creşte considerabil. Unde mai pui că un număr mai mic de treceri înseamnă evitarea compactării terenului şi păstrarea apei în sol, atât de necesară răsăririi plantelor.
Mereu în temă cu tot ce apare nou pe piaţă, Dan Herţeg s-a lăsat convins să testeze în toamnă Climate FieldView, una dintre cele mai avansate tehnologii agricole bazate pe analiza de date. {i pentru că timpul a fost totuşi destul de scurt, a decis să mai încerce şi în primăvară acest instrument ce marchează trecerea la agricultura digitală. După cum îl cunosc eu, dacă se va dovedi a fi viabil din punct de vedere economic, cu siguranţă va deveni un utilizator pe termen lung al acestei tehnologii.

Case IH Quadtrac 620, mândria familiei Herţeg_b

Recolta din hambare i-a adus profit
Fermierul arădean a vândut grâul cu 90 de bani kilogramul, pentru că şi-a permis să-l ţină în depozit. La recoltare nu primise mai mult de 60 de bani. „Anul acesta, dacă mă ajută Dumnezeu, mai fac un pas înainte. Iau bani de la Agricover şi dau oamenilor arenda pe grâu şi nu-l vând până când nu voi considera că merită a fi vândut. Le voi propune oamenilor să facem un act adiţional la contractul de arendă în care să apară scris că dacă vor să le achit arenda în iulie, preţul va fi de 60 de bani/kg, iar în martie va fi de 90 de bani/kg”, afirmă Dan Herţeg.
La porumb, în toamnă, a făcut şi ceva achiziţii, în jur de 1.300 de tone. De obicei cumpără o cantitate mai mare, 3-4 mii de tone. Atunci porumbul costa între 52 şi 56 de bani kilogramul, iar acum e 60 de bani, nu cu mult mai mult. Are încă 7.000 tone de porumb pe stoc, dar nu vinde. Mai aşteaptă până când încep să crească preţurile. „Am oferte futures de la două companii pentru grâu la 63 de bani în vară. Dar nici nu mă gândesc să închei contract. De aia trebuie să fim profesionişti, nu specialişti, pentru a înţelege fenomenul. ~mi scot pălăria în faţa celor care sunt meseriaşi în domeniul agriculturii, dar e nevoie mai mult decât atât pentru a fi profitabil. Să ştii când să vinzi, cum să vinzi, să negociezi preţurile”, este de părere administratorul societăţii Agro Raluca.
Culturile au traversat cu bine lunile de iarnă. Doar la rapiţă se poate declara nemulţumit. Din cauza condiţiilor de secetă din toamnă, care au făcut ca plantele să nu mai răsară, a fost nevoit să întorcă o suprafaţă de 532 de hectare. Prin urmare, i-au mai rămas doar 268 de hectare semănate cu rapiţă, una dintre cele mai profitabile culturi, dar şi cea mai riscantă. Anul trecut a înregistrat o producţie de 4,8 tone la hectar.

 

PLAFONAREA SUBVENŢIILOR AR PUTEA PUNE FRÂNĂ INVESTIŢIILOR
Dezvoltarea spectaculoasă pe care a cunoscut-o afacerea familiei Herţeg în ultimii ani s-a datorat în primul rând investiţiilor. Dar dacă viitoarea Politică Agricolă Comună va pune în aplicare acea directivă care prevede plafonarea subvenţiilor la 100.000 de euro pe fermă, situaţia nu va mai fi atât de favorabilă. „Subvenţia pe grâul şi pe rapiţa semănată în 2017 nu am încasat-o nici până în prezent. Iar asta spune totul despre cum funcţionează lucrurile în ţara noastră. Eu plătesc însă impozitele, că dacă nu, va trebui să achit penalizări. Marea aberaţie este că statul îmi impozitează subvenţia. Niciunde în Uniunea Europeană nu se mai practică asta. {tiu sigur. E o perfiditate! Unde mai pui că există o diferenţă clară între preţurile cerealelor din România şi cele din vestul Europei. Undeva la 60 de euro. Grâul e cotat la 240-250 de euro tona în Vest şi la noi e maxim 180 de euro. Tona de porumb afară e 180 de euro, la noi 135 de euro. Dacă luăm ca reper opt tone jumate, asta înseamnă 510 euro şi dacă mai înmulţim cu 3.000 de hectare, rezultă o pierdere de un milion şi jumătate de euro! Asta este de fapt diferenţa dintre agricultura noastră şi cea din vestul Europei. Statul român impozitează mai mult ca Franţa, cea mai socialistă ţară din Europa. Statul român tot protecţie socială face la infinit. Noi nu avem nici o şansă în faţa occidentalilor. Studenţii fac practică pe tractoare şi combine vechi, care nu se mai fabrică. Viitorii ingineri ar trebui să înveţe pe utilaje noi. Nu sunt naţionalist, dar sunt mândru că sunt român. Mi-e ciudă însă că nu se vrea mai mult!”, susţine Dan Herţeg.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 29 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!