Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bugetul PAC va intra la apă!

Publicat: 17 iulie 2018 - 20:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ceea ce părea destul de previzibil s-a întâmplat. Comisarul european pentru Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger, a anunţat la început de mai că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va dispune de mai puţini bani, mai precis cu 5 procente sub ceea ce a primit în actuala formulă bugetară! De asemenea, plăţile directe vor fi reduse cu circa 4% în viitorul cadru financiar multianual propus de Uniunea Europeană pentru perioada 2021-2027. Trebuie precizat, totuşi, că aceasta este doar o propunere ce urmează a fi supusă aprobării statelor membre şi în final votată de Parlamentul European!

Se estimează că bugetul total al UE pentru acest interval va fi de 1,279 triliarde de euro. Asta înseamnă nici mai mult, nici mai puţin de 1,11% din venitul naţional brut al tuturor statelor membre. În acest moment, PAC reprezintă aproape 40 la sută din bugetul UE. În ultimele săptămâni au existat însă speculaţii pe scară largă cu privire la posibila reducere a fondurilor de finanţare a PAC, având în vedere pierderea netă a contribuţiei anuale de 12 miliarde de euro, ca urmare a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Cele mai optimiste scenarii vorbeau de o comprimare cu doar 5 procente a bugetului PAC (ceea se pare să se adeverească!), în timp ce varianta pesimistă anunţa o reducere de 30 la sută, cifre care au creat panică inclusiv în rândul fermierilor români. Cu toate acestea, în termeni reali, reducerea ar putea fi mult mai mare, mergând până la 21% în cazul plăţilor pe dezvoltare rurală (Pilonul 2).

Gunther Oettinger_b

Reducerea plăţilor directe nu va afecta fermierul mediu
Una dintre cele mai mari critici aduse politicii emblematice a UE este că în prezent 80% din subvenţiile europene sunt direcţionate către 20% din ferme! De aceea, Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor per exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri. „Asta înseamnă că fermele de dimensiuni medii, cu 40 de hectare sau cu mai puţin, nu ar trebui să fie afectate de această diminuare a bugetului PAC”, consideră irlandezul. Acesta a precizat că reducerea globabă a bugetului PAC este un rezultat corect, având în vedere efectele Brexit-ului şi angajamentul privind suplimentarea fondurilor destinate Securităţii, Migraţiei şi Apărării. Plăţile directe nu vor scădea cu mai mult de 3,9 procente în nici un stat UE, a dat asigurări succesorul lui Dacian Cioloş.
„Dacă discutăm despre plăţile individuale ale agricultorilor şi ţinând cont de plafonare şi de sistemul de plăţi redistribuite pe care îl vom introduce, impactul acestor reduceri va fi mai mic pentru fermierii mici şi mijlocii. Concret, 16 state membre îşi vor vedea diminuate fondurile alocate plăţilor directe cu aproximativ 3,9%, alte şase state vor fi afectate ceva mai puţin, iar în cinci ţări se va înregistra chiar o uşoară creştere”, spune comisarul. În ceea ce priveşte plata pe hectar, acesta a declarat că Tările Baltice vor înregistra creşteri între 12,3% şi 13,6%, iar pentru România, Slovacia şi Portugalia nu vor exista reduceri ale plăţilor directe.

Combine_b
Totodată, Hogan a anunţat propunerile de reducere a sprijinului de cofinanţare în programul de dezvoltare rurală cu 10 puncte. Deci, dacă în prezent beneficiaţi de o cofinanţare de 50%, în viitor veţi primi doar 40%. Există, totuşi, posibilitatea ca autorităţile naţionale să acopere această diferenţă. „Dacă statele membre decid să umple golul, înseamnă că nu va exista o reducere pe componenta de dezvoltare rurală, ceea ce înseamnă că fermierii care se ocupă de agricultură în zone afectate de constrângeri naturale nu vor avea nici o reducere a plăţilor”, a subliniat irlandezul.

Presiune pe veniturile fermierilor
Pe de altă parte, unii analişti susţin că agricultura va avea mult mai mult de pierdut în viitoarea alocare bugetară. Astfel, potrivit Farm Europe, un grup de reflecţie multicultural preocupat de stimularea economiilor rurale, din bugetul PAC 2021-2027 lipsesc cam 43 miliarde de euro, respectiv 27,4 miliarde din primul pilon (plăţi directe către fermieri şi măsuri de reglementare a funcţionării pieţelor) şi 16,2 miliarde din cel de-al doilea pilon (dezvoltare rurală). Calculul destul de complex ţine cont, printre altele, şi de o ajustare a ratei inflaţiei. Dacă propunerea de buget va fi validată în actuala sa formulă, bugetul politicii agricole comune s-ar reduce, de fapt, cu 11,7%. „Într-un context politic şi economic incert, în care aproape toate sectoarele agricole sunt în criză, această propunere este foarte îngrijorătoare pentru viitorul industriilor europene şi pentru sustenabilitatea economică a multor ferme din întreaga Uniune Europeană”, susţin specialiştii.
Conform simulărilor Farm Europe, ţinând seama de ponderea plăţilor directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului Comisiei ar avea un impact imediat, cu o scădere de 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca şi 13% în Cehia - ţări în care ponderea plăţilor directe este cea mai mare. În Germania şi Franţa, veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 6,5%, în timp ce în Italia şi Spania cu aproximativ 3,5%.

Traditie_b

Într-un moment în care unele state membre ar putea fi tentate să găsească măsuri directe sau indirecte pentru a compensa scăderea bugetului multianual, Uniunea Europeană ar trebui, mai mult ca niciodată, să instituie o politică agricolă comună, dar cu adevărat comună, la nivel european. Deocamdată, însă, ecuaţia propusă de Comisia Europeană pune sub semnul întrebării capacitatea sectorului agricol european de a răspunde aşteptărilor unei societăţi extrem de dinamice. Chiar dacă instalarea tinerilor fermieri este o prioritate, orientările propuse ar conduce la o accelerare a restructurării sectorului agricol, în special cel al laptelui, al culturilor de câmp şi al cărnii de vită. Aceasta ar conduce la o extindere a fermelor şi la o căutare a intensificării activităţii.


STRATEGIA ROMÂNIEI E GREU DE DEFINIT...
Din păcate, România nu a reprezentat niciodată o forţă reală în ceea ce priveşte puterea de negociere a politicilor agricole europene. Poate doar la nivel declarativ, însă faptic nu a putut influenţa cu nimic deciziile cu adevărat importante luate la Bruxelles (vezi cazul neonicotinoidelor!). Îmi amintesc de discuţia avută la Agraria cu ministrul Petre Daea, în care eu încercam să aflu dacă România are vreo strategie cu privire la viitorul politicii agricole comune, iar ministrul de resort îmi dădea asigurări că nu există motive de îngrijorare vizavi de interesele naţionale. „România are o poziţie corectă, în consonanţă cu interesul ţării, care va fi cu siguranţă ascultată. Nu avem duşmani în Uniunea Europeană şi asta mă determină să afirm că toţi ne sunt aliaţi. Trebuie să recunoaştem faptul că politica agricolă comună ne-a adus foarte multe avantaje. Spre exemplu, dacă în anul 1989 România deţinea un număr de 128.000 de tractoare, astăzi sunt peste 209.000 de tractoare, mult mai performante. Or, aceste utilaje nu puteau ajunge la noi dacă nu foloseam avantajele politicii agricole comune”, spunea Petre Daea. Nimic mai adevărat, doar că asta ţine de conjunctura favorabilă în care s-a realizat aderarea noastră la blocul comunitar. Toate statele au beneficiat, mai devreme sau mai târziu, de aceste avantaje. Acum, cinstit vorbind, fermierul român se află într-o competiţie directă cu cel european şi, de cele mai multe ori, nu poate ţine pasul cu acesta. De aceea consider că avem nevoie de strategii armonizate cu politicile europene, dar care să pună în prim-plan nevoile fermierilor români.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 53 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?