Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Avansul SAPS, mai bine mai târziu decât niciodată

Publicat: 14 ianuarie 2011 - 15:00
4 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Până la sfârşitului lunii noiembrie, APIA a autorizat la plată mai mult de jumătate din cei peste un milion de solicitanţi ai subvenţiei pe suprafaţă

Click pe poza pentru galerie!

Nevoiţi să-şi vândă producţiile direct din câmp, înainte ca preţul cerealelor să se aprecieze, pentru a mai plăti câte o rată la bancă sau pentru a se achita de o parte din datoriile către furnizorii de inputuri după ce au fost păsuiţi cu plata până la recoltă, fermierii şi-au pus toate speranţele în subvenţia pe suprafaţă pentru a începe campania agricolă de toamnă-primăvară.

Însă, aşteptarea şi lipsa de predictibilitate a plăţilor nu sunt tocmai în folosul beneficiarilor. Dar, mergând pe principiul „mai bine mai târziu decât niciodată”, fermierii s-au înarmat cu răbdare, deşi s-au convins pentru a nu ştiu câta oară că la nevoie nu te prea poţi baza pe banii de la stat.


Avansul salvator

În luna septembrie, CE a aprobat cererea României de a acorda un avans de până la 50% din plăţile pe suprafaţă mai devreme cu o lună şi jumătate, mai exact din data de 16 octombrie 2010, faţă de 1 decembrie, termenul stabilit de UE.

Tot atunci, ministrul Agriculturii anunţa că avansul se va plăti până la mijlocul lunii decembrie, pentru toţi cei 1,1 milioane de fermieri care au înregistrat la APIA cereri pentru circa 9,4 milioane ha, indiferent de suprafeţele deţinute.

„Nu există nici o discriminare faţă de cei 1,1 milioane fermieri care şi-au depus cererile şi toată documentaţia la APIA“, declara atunci ministrul de resort.

APIA a început autorizarea la plată la mijlocul lunii octombrie, dar plăţile au înregistrat o întârziere de o săptămână, după cum a explicat secretarul de stat în MADR, Adrian Rădulescu, citat de Agerpres: „s-a găsit un deştept de la Finanţe care nu a vrut să ne avizeze începerea plăţilor, pe simplul motiv că în HG scria 50% şi nu până la 50% (...) şi aşa am pierdut o săptămână”, a precizat Rădulescu.

Cert este că, spre sfârşitul lunii noiembrie, APIA autorizase la plată 524.736 fermieri din comunele în care s-au finalizat acţiunile specifice de control (administrativ, control pe teren, prin teledetecţie), aceştia beneficiind de 141 milioane euro.

Aşadar, putem spune că până la 1 decembrie, pentru mai mult de jumătate dintre beneficiari s-au virat cei 37 euro, respectiv 161,69 lei/hectar. Să presupunem că ceilalţi beneficiari, mai puţin de jumătate, provin din comunele aflate în control?

 

Cât mai mulţi şi mai mărunţi

„Până acum (18 noiembrie), deţinătorii a circa 80% din terenurile solicitate n-au fost autorizaţi la plată. Practic, plăţile s-au făcut mai întâi pentru fermele foarte mici, de până la 10 ha. S-a mers pe acelaşi principiu politic, şi nu pe unul economic: cât mai mulţi beneficiari, ca să fie linişte. În schimb, foarte puţine dintre exploataţiile agricole de la 50 ha în sus au primit aceşti bani.

Spre exemplu, în comuna timişeană Cenad, subvenţia au primit-o vreo 30 de fermieri care au sub 5 ha, ori în comună se lucrează circa 15 mii de hectare, din care s-au plătit doar 100-150 ha”, ne-a declarat Viorel Matei, preşedinte FNPAR.

Potrivit acestuia, efectele plăţilor întârziate se văd în câmp: „până acum, la orz şi la grâu s-a însămânţat cu 30% mai puţin decât anul trecut, iar ogoarele de toamnă sunt efectuate în proporţie de doar 60 la sută, din lipsa banilor şi a motorinei”, spune Matei, care consideră că banii vin cu întârziere nu atât din cauza teledetecţiei, cât din lipsa banilor la buget, chiar dacă recent Ministerul a primit o suplimentare de 500 milioane lei.

Potrivit lui Matei, cele 500 de milioane aduse la buget prin rectificare abia ajung pentru plata salariilor.

Vizualizat: 478 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   
4.
saps
|
10. 17, 2011. Monday 11:07
saps se plateste si pentru finete
3.
30 iunie e termenul limita!
|
02. 28, 2011. Monday 10:24
Deci: 30 iunie 2011 pt 2010.
2.
nelamurit
|
02. 27, 2011. Sunday 17:17
bun da ce insema spas ca nu toti stim exact
1.
ptr saps
|
02. 21, 2011. Monday 11:46
buna e bn ca sau dat bani anainte dar cand se da si diferenta ca are lumea nevoie
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?