Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

AFIR - invitaţii în online

Publicat: 18 decembrie 2018 - 00:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) - da, instituţia aia care dă bani europeni pentru proiecte - pare destul de vioaie şi în mediul virtual. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul www.afir.info în data de 1 noiembrie a.c., ”Cererile de plată şi aprobarea acestora se vor realiza exclusiv on line, prin sistemul electronic al AFIR”. Un alt comunicat, publicat în 3 noiembrie, anunţă publicul că instituţia ”a lansat o aplicaţie inovativă pentru identificarea produselor alimentare certificate calitativ”.

E un lucru bun că anumite operaţiuni ale relaţiei dintre aplicanţi (fermieri, antreprenori rurali, autorităţi publice locale) şi AFIR sunt transferate în mediul virtual.

placin218_b

Drumuri mai puţine
De ani buni vorbim de debirocratizare, de renunţarea la hârţogăraie, care mănâncă timp şi nervi, de simplificarea mecanismului prin care un agricultor poate ajunge la mult râvniţii bani europeni. Aşadar, măcar în principiu, măsura trebuie salutată. Stă omul, fie el fermier, fie consultant, acasă sau la birou, completează din tastatură toată formularistica, apoi dă câteva clickuri şi, gata, cererea de plată a zburat, pe reţelele de fibră optică sau prin eter, spre serverele AFIR-ului! Funcţionarii preiau documentaţia, o analizează şi dau un răspuns. Cam aşa ar trebui să meargă lucrurile. ”AFIR va primi cererile de plată ale beneficiarilor de finanţare europeană nerambursabilă doar prin intermediul noului modul on line destinat autorizării plăţilor pentru proiectele de investiţii finanţate prin PNDR 2020”, precizează comunicatul.
De la 5 noiembrie, într-o primă etapă, vor solicita rambursarea cheltuielilor prin depunerea on line a documentelor necesare beneficiarii submăsurilor: 6.2 (Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale), 6.4 (Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole), 7.2 (Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică), 7.6 (Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural) şi 4.3 (Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice). Beneficiarii celorlalte măsuri vor intra în cea de-a doua etapă, începând cu 1 decembrie 2018.

DSC03054n218_b

Catalogul cu bunătăţi
Aplicaţia inovativă pentru telefonie mobilă dedicată (aplicaţia, nu telefonia mobilă!) consumatorilor de produse alimentare certificate calitativ la nivel naţional şi european a fost lansată la IndAgra, în 3 noiembrie. Numită CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate), aplicaţia permite utilizatorilor să găsească, în timp real, produse alimentare certificate, în zona în care se află, precum şi detalii complete referitoare la producător şi la reţetele utilizate. Bun, care să fie oare aceste produse certificate calitativ, că doar nu s-o fi apucat AFIR să dea certificate de calitate în acest domeniu! Răspunsul e cumva la îndemână celui familiarizat cu problematica produselor certificate. Agenţia precizează: produse tradiţionale atestate, produse montane, produse în baza unei reţete consacrate, produse cu Denumire de Origine Protejată (DOP), produse cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Adică tocmai crema hranei produse de agricultura noastră, nu hrana ordinară, nebrenduită, neatestată, neomologată, neexaminată etc. Lista cu produsele atestate tradiţional o puteţi consulta şi pe site-ul MADR, la rubrica ”Industrie alimentară”, sub numele ”Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale” (RNPT) şi include 656 de producători atestaţi. Pe acelaşi site se află şi lista produselor în baza unor reţete consacrate, 9 reţete, din care 7 sunt deţinute de un singur producător, Beschiu Maria, I.F. din Jina Sibiului. Produse recunoscute la nivel european avem patru: Magiunul de Topoloveni, Telemeau de Ibăneşti, Salamul de Sibiu şi Novacul afumat din }ara Bârsei. Produse montane, conform Ordinului 52/2017, avem 68, ultimul înscris până acum fiind mierea produsă în stupina lui Ilie Mutaşcu din com. Cornea, jud. Caraş-Severin.

DSC03053n218_b

Mai e de lucru
Ce aduce în plus aplicaţia realizată de AFIR? Căutarea produselor şi a producătorilor după denumire şi număr de atesat, ne asigură comunicatul agenţiei. Prin urmare, ca să-i cauţi, trebuie mai întâi să cunoşti numele lor şi numărul de atestat. Adică, aplicaţia trebuie să ofere utilizatorilor fix listele de pe site-ul MADR. Apoi, CPAC afişează harta producătorilor ”cu posibilitatea de navigare către un producător”. Cum motivează şeful agenţiei, Adrian Ionuţ Chesnoiu, lansarea acestei aplicaţii, o iniţiativă de voluntariat? Aplicaţia ”vine din dorinţa noastră de a ajuta consumatorii să aleagă acele produse alimentare care sunt sigure şi autentice”. Că sunt autentice, confirm şi eu, fiindcă ştiu că, în cazul produselor tradiţionale atestate, acestea au trecut prin ciurul şi prin dârmonul oamenilor de specialitate din MADR, iar produsele recunoscute la nivel european au fost validate de instanţe europene obiective. Că sunt sigure, ei bine, aici e de verificat. Aplicaţia agenţiei nu-mi furnizează informaţii şi despre timpul cât zac produsele în galantar sau pe tarabă. Aici e nevoie de vigilenţa clientului. Să apeleze la metoda organoleptică de uz personal. Una peste alta, şi această iniţiativă a agenţiei pare una favorabilă producătorilor şi procesatorilor români, chiar dacă promovarea produselor agroalimentare româneşti nu se numără printre atribuţiile principale ale agenţiei, aşa cum sunt prezentate în OUG 41/2014. Rămâne să vedem cum va funcţiona CPAC şi care vor fi efectele asupra producătorilor şi clienţilor. Aplicaţia prin care sunt promovate pe telefonul mobil produsele certificate e deocamdată ca un blid gol în care nu a fost turnată smântâna. Baza de date e în curs de formare. Producătorii trebuie să vină cu informaţii despre mărfurile lor. Comunicatele AFIR sunt însoţite, de regulă, de pasaje explicative semnate de Adrian Chesnoiu, directorul general al agenţiei. Beneficiarii, după cum vor funcţiona aplicaţiile, vor şti cui să-i transmită urările de bine, fără sau cu ghilimele.


CONFIRMAREA ON LINE A PRIMIRII DOCUMENTELOR
Chiar floare la ureche nu e nici această cale virtuală... în comunicarea cu AFIR. Beneficiarul trebuie să îndeplinească şi nişte condiţii de ordin tehnic. Să descarce anumite softuri şi să utilizeze un anumit browser, Internet explorer, versiunea 11. AFIR îi avertizează pe aplicanţi că înainte de a depune în format electronic orice fel de documente sau anexe la proiect, să verifice dacă acestea sunt completate utilizând cele mai recente versiuni electronice disponibile pe site-ul instituţiei. Pentru a evita disfuncţionalităţile, erorile, blocajele, după cum explică agenţia. Bine ar fi ca aceste situaţii inconfortabile, ca să nu spun exasperante, pentru aplicant, să fie generate exclusiv din cauza utilizării unor softuri vechi! Din păcate, mediul virtual nu e perfect. Mai pică un server, mai cade un site sau se întrerupe conexiunea când ţi-e lumea mai dragă. AFIR trebuie neapărat să comunice aplicantului confirmarea primirii documentelor completate on line. Întocmai cum se întâmplă cu documentele trecute pe la registratură, unde li se aplică ştampila şi data înregistrării. Confirmarea on line a primirii documentelor este esenţială. În acest fel, aplicantul are certitudinea şi dovada că documentele sale au ajuns la destinaţie. Să sperăm că nu vor exista disfuncţionalităţi, cum scrie pe site, şi va fi o bună comunicare între beneficiari şi AFIR.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/222 (ediţia 15-30 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 177 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?