Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

MICUL FERMIER asigură peste 70% din consumul intern de legume. DE CE îl condamnaţi la DISPARIŢIE?

Publicat: 26 martie 2020 - 17:21
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România nu a reuşit în 30 de ani să dezvolte un sistem competitiv pentru colectarea, comercializarea şi procesarea producţiei agricole, mai ales dacă vorbim de ceea ce produc peste 200.000 de mici fermieri.

Da, câteva cooperative s-au format şi da, pieţele agroalimentare s-au extins. Însă, în plină pandemie de coronavirus, micii fermieri au rămas izolaţi. Legumele, carnea, laptele rămân pe stoc, fără a ajunge la consumator, în condiţiile în care rafturile magazinelor sunt tot mai goale. Internetul este plin în aceste zile cu anunţurile lor disperate. Platformele de agricultură prezintă zilnic cazurile extreme ale producătorilor locali.

Cum am ajuns aici?
Prin culpă comună. Primul vinovat este, normal, statul român. Pentru că a eşuat în a gândi şi implementa proiecte regionale, pentru a le oferi acces la finanţare, la depozitare, comercializare şi procesare. Şi micii fermieri au partea lor de vină, pentru că au refuzat insistent asocierea în cooperative agricole, ceea ce le-ar fi dat şansa unor investiţii cu fonduri europene, pentru colectare, depozitare şi chiar procesare.

Micul producător agricol e pe cale de dispariţie
Micul fermier - producător de legume - asigură peste 70% din consumul intern. Da, peste 70%! El vinde pe trei canale: în piaţa agroalimentară 60%, în marile reţele de supermarketuri 20%, către mari centre de colectare şi procesare 20%.
În aceste zile, prima producţie de legume pentru anul 2020 ar putea fi livrată. Dar din păcate lipseşte. Cam de peste tot. Iată care sunt cauzele:
• Primele restricţii de circulaţie adoptate de Guvern nu au luat în calcul efectele pentru agricultură. Abia în seara de 24 martie, în noua ordonanţă, agricultorii sunt exceptaţi de la restricţiile de circulaţie, chiar şi cei cu vârsta peste 65 de ani. Însă cele peste 10 zile în care a fost limitat accesul în pieţe, atât al vânzătorilor cât şi al cumpărătorilor, au condus către închiderea acestui lanţ scurt de aprovizionare.
• Micul producător înseamnă munca în familie. Cu mulţi fermieri la vârste înaintate. Frica, restricţiile, lipsa unor măsuri coerente - toate - fie l-au determinat să nu meargă în piaţă, sau i-a fost restricţionat accesul în piaţă.
• Marile lanţuri comerciale se aprovizionau de la cooperative regionale sau din import. Nu au acces la micul producător local, nu îi cunosc pe aceşti oameni, nu au echipe prin care să ajungă la fiecare fermier.
• Prea multe autorităţi locale au decis, în grabă, închiderea pieţelor agroalimentare. O mare greşeală! Acolo poţi găsi produse proaspete, locale, într-un spaţiu mult mai sigur - majoritatea fiind amenajate în spaţii deschise.

Care sunt soluţiile?
Pentru a repune în mişcare lanţul scurt, pentru a păstra siguranţa alimentară dar şi pentru a salva producătorul local ar trebui făcuţi câţiva paşi:

1. Administraţia locală:
• Va trebui să menţină deschise spaţiile agroalimentare publice. Să permită accesul doar pentru producătorii locali atestaţi, eliminând astfel creşterea artificala a preţurilor (specula).
• Va trebui să asigure igienizarea şi dezinfectarea acestor spaţii, să ofere echipamente de protecţie pentru vânzători, pentru că din păcate, mulţi nu au de unde să îşi procure măşti şi mănuşi.
Să scadă consistent sau să elimine chiria pentru spaţiile din piaţa agroalimentară, pentru o perioadă de minim 60 de zile, pentru a-i ajuta pe aceşti producători.
Să asigure accesul şi să informeze populaţia asupra programului din piaţa publică.
Să asigure zone de descărcare în zona din apropierea pieţelor.
Să întocmească reguli de siguranţă pentru această perioadă, un program adaptat restricţiilor şi să asigure informarea privind programul de funcţionare.

2. APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) este instituţia care colectează datele tuturor producătorilor agricoli (cultura, suprafaţa, localitate, număr de telefon, adresa de e-mail) pentru cererile de plată a subvenţiilor. Prin urmare, fiecare centru judeţean APIA ar trebui să:
• informeze producătorii agricoli despre centrelor de colectare şi vânzare şi aprogramul de funcţionare, regulile adoptate de fiecare administraţie locală.
• să extindă sistemul electronic de relaţii contractuale (care momentan există în sectorul de produse lactate pe filiera producator-procesator) şi pentru producătorii de carne, legume, fructe, ouă şi alte alimente de bază. Doar ca în acest caz sistemul ar trebui să faciliteze, nu să oblige, relaţia producător - comerciant. Lanţurile comerciale şi-ar putea găsi furnizori locali, cu produse proaspete. Iar producătorii cu suprafeţe medii ar reuşi să îşi comercializeze produsele.

3. Sistem de achiziţii rapid - Marile lanţuri comerciale ar trebui să ofere sprijin pentru Ministerul Agriculturii şi APIA şi să dezvolte un sistem de achiziţii rapid. Sprijinul de resurse pentru dezvoltarea sistemului, logistic pentru preluarea produselor de la producători. Marile magazine pot deveni centre de colectare locale.

4. DSV (Direcţiile Sanitar Veterinare) pot aplica un set de măsuri prin care să asigure analiza produselor la recepţie. În cazul produselor de origine animală, ar trebui să asigure inspecţia în timp util în fermă, fără întârziere şi să răspundă tuturor cererilor.

5. Ministerul Agriculturii ar trebui să transfere rapid fondurile necheltuite din programe de finanţare, pentru achiziţia urgentă a unor laboratoare mobile, pentru a facilita analiza şi aprobarea la vânzare a produselor de origine animală şi să elimine taxele pentru realizarea acestor analize, pentru o perioadă de minim 60 de zile.
Urgentarea livrării de abatoare mobile ar satisface cererea procesatorilor care lucrau cu materie primă din Spania sau din Germania.

6. Consumatorii îi pot sprijini pe micii fermieri, cumpărând produse locale, proaspete.
În astfel de momente, realizăm cât de importantă este producţia internă de alimente şi medicamente. Sunt produse prioritare, indiferent de situaţia economică sau de conjunctura europeană.

În România afacerile de familie sunt peste 200.000 la număr ceea ce înseamnă peste jumătate de milion de oameni. Statul român ştie dar nu recunoaşte, că aceste mici afaceri rezolvă o mare problemă socială, producţia acestor oameni este singura lor sursă de venit!

scris de: Moraru Mihai, AgroEst Muntenia

 Piata_b

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo

Vizualizat: 3548 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!