Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

DEZASTRU ÎN BĂRĂGANUL BRĂILEAN! Costică Măcelaru: "Nu am mai putut salva GRÂUL"

Publicat: 03 aprilie 2020 - 19:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Din cauza secetei pedologice, a îngheţului la sol şi a oscilaţiilor mari de temperatură, unii fermieri şi-au pierdut semănăturile de toamnă. Alţii, însă, nu vor să însămânţeze culturile prăşitoarele de primăvară (floarea-soarelui şi porumbul) până când nu va ploua!

„Sunt un om trecut bine prin viaţă! Mai rău de atât nu se poate!”
“Mai rău de atât nu se poate! Pământul e pur şi simplu calcinat din pricina secetei. Nu m-am mai întâlnit cu asemenea situaţie şi sunt un om trecut bine prin viaţă! Avem mari probleme, am pierdut culturile semănate în toamnă (circa 300 de hectare din 500 cât lucrez)”, afirmă cu durere în suflet agronomul Costică Măcelaru.    
Fermierul din Lişcoteanca, o localitate din mijlocul Bărăganului brăilean, are cultura de grâu calamitată sută la sută, aproximativ 100 hectare, iar rapiţa e îmbătrânită: a parcurs fenofazele de creştere şi dezvoltare, are 40 cm în talie şi a ajuns la stadiul de buton floral. Cultivatorul spune că o va întoarce, iar suprafaţa de 200 ha o va reînsămânţa cu porumb.

grau compromis braila_b

Grâul întors, că nu s-a mai putut salva!  
„Ce altceva să-i fac? Cu lapte dulce dacă-i dau grâului, tot degeaba! Eu sunt ţăran de brazdă, ştiu, văd, pricep, citesc, am experienţă şi pregătire teoretică serioasă. În prima zi de aprilie (fără păcăleală!) am intrat cu un tractor de mare putere la pregătit. Distrug cultura semănată în 23-25 septembrie, cu şapte luni în urmă. Până acuma două săptămâni era o încântare să mă duc în lanul de grâu. Eu sunt om de producţie, de 8-9 tone/ha la grâu, de 10-12 tone/ha la porumb! Am fost la primărie şi am depus o înştiinţare pentru calalmitate. Prefectul a dat ordin să se constituie comisia de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase”, susţine cultivatorul.  

Nevoit, fermierul va cultiva floare, cultură la care renunţase!
Lui Costică Măcelaru nu-i mai place cultura de floarea-soarelui, nu merge pe terenurile arse de soare şi bătute de vânt din partea centrală a judeţului şi ca atare nu a mai cultivat-o de vreo câţiva ani. Acum este nevoit să semene parcelele în care avusese cultivat grâul.  
„Să vă spun un secret cu porumbul! Am dat banii pentru o semănătoare performantă de la Vaderstad şi o aştept să sosească pe 8-10 aprilie. Atunci o s-o pun la treabă, să-i fac botezul în câmp. Pariez pe culturile de primăvară, nu am soluţii, cum nu au nici cultivatorii din bărăgan care nu dispun de irigaţii”, susţine Costică Măcelaru.

grau compromis 2_b

„E groaznic!”
Un alt fermier aproape distrus este inginerul Cristel Urse din satul Chichinețu (Ciocile), din sudul judeţului Brăila. „E groaznic, s-au uscat grâul şi orzul; rapiţa e ofilită, e la pământ, mazărea şi lucerna semănate în primăvară au degerat. E nenorocire, de parcă purtăm un blestem!” Nu am trăit aşa ceva nici în 2001 sau 2003, atunci tot a mai plouat un pic!” declară cu voce stinsă fermierul.    
El susţine că de când a înfiinţat rapiţa, în septembrie trecut, a plouat 39 litri/mp, cu ţârâita.  
Are semănate 120 hectare de rapiţă, 150 ha cu grâu, 16 cu mazăre de primăvară şi câteva hectare cu lucernă de primăvară.

Seceta şi îngheţul au calamitat culturile de câmp
„La uscăciune care este, a venit şi îngheţul. Într-o dimineaţă am avut minus 8 grade C şi a doua zi minus 5. Grâul a îngheţat şi nu şi-a mai revenit. Cel mai mult au fost afectate plantele semănate pe suprafeţele mai joase, unde valul de frig a persistat. Soiurile româneşti Miranda şi Otilia au fost mai rezistente, cele străine nu! Mazărea e veştejită în urma îngheţului la sol, ca şi lucerna, inclusiv cea bătrână, înfiinţată cu şapte ani în urmă. De asemenea, rapiţa e degerată, ofilită şi până nu porneşte în vegetaţie nu-i fac nimica. Nu am luat încă decizia să întorc cultura; nu ştiu ce o să fac că nu mai am bani”, explică îngrijorat cultivatorul.     
Cristel Urse este constrâns din raţiuni financiare să nu mai semene culturile de primăvară „până ce nu va ploua”. Conforma unei aplicaţii instalate în telefon, umiditatea solului este extrem de redusă; pe profilul 0-20 cm e cam 60% din capacitatea de câmp pentru apă, apoi scade proporţional, ajungând la 35% la 70 cm - 2 m adâncime.  

rapita compromisa braila_b

Fermierul nu ştie dacă va mai înfiinţa prăşitoarele
În ferma lui, pagubele sunt însemnate. După primele socoteli, până acum a cheltuit aproape de 2.000 de lei hectarul de grâu, iar la rapiţă costurile de producţie sunt ceva mai mari, deoarece la ieşirea din iarnă a făcut tratamentele fitosanitare, cu erbicid, insecticid, fungicid şi fertilizarea cu azot, îngrăşământ foliar, cu microelemente, aminoacizi şi bor. Toate acestea în speranţa că plantele vor beneficia de apă.
Pentru campania de primăvară, Cristel Urse are pregătite 240 hectare. Nu ştie ce să facă, a cheltuit suficient de mult şi-i nedecis. A riscat destul. Dacă se va hotărî să semene floarea o va face mai târziu, pe la jumătatea lunii aprilie, să treacă peste atacul tanymecusului, principalul dăunător al culturii. Nu are tratată sămânţa nici de floare, nici de porumb. Motivul este acelaşi: lipsa resurselor financiare.

Un an agricol deosebit de greu
Aşadar, ne aflăm în faţa unui sezon de producţie dosebit de greu şi important din punct de vedere agricol, ca urmare a unor condiţii climatice profund defavorabile agriculturii: deficit major de umiditate în sol, secetă pedologică, regim termic anormal, oscilaţii mari de temperatură, cu consecinţe negative asupra producţiilor unor specii din culturile vegetale de câmp, dar şi horticole.

Vizualizat: 8392 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!