Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CARTOFUL produs în România, o cultură în declin! Producătorii cer MĂSURI de urgenţă

Publicat: 27 aprilie 2020 - 11:43
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Decizia Guvernului de a lua bani de la sprijinul cuplat pentru cartof cu scopul de a-i redistribui spre alte subvenţii a determinat revolta producătorilor. Aceştia atrag atenţia că România nu-şi va mai putea asigura necesarul intern pentru cartoful de consum.

În mesajul transmis Ministrului Agriculturii Adrian Oros, Gheorghe Boţoman, membru fondator al Federaţiei Naţionale Cartoful din România (FNCR) precizează: "Domnule ministru, vă rog respectuos să reconsideraţi intenţia de redistribuire a sprijinului cuplat la cele două măsuri care privesc cultura cartofului - cartof sămânţă şi cartof timpuriu pentru industrializare. Am avut recent foarte multe discuţii pe această temă cu fermierii cultivatori de cartof din judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Bacău şi Sibiu şi vă informez cu toată responsabilitatea că fără un sprijin imediat şi substanţial pentru fermierii cultivatori de cartof această cultură va fi practic abandonată iar România nu va mai putea asigura consumul anual de cel puţin 1,7 milioane de tone din surse interne! Implicit securitatea alimentară a românilor va fi în mare pericol! Susţin cu toată răspunderea memoriile recente înaintate de către FNCR, în care este prezentată în detaliu situaţia culturii cartofului din România şi nevoia stringentă de a susţine această cultură, cel puţin să-şi stopeze declinul real din ultimii ani".
Suprafaţa cultivată cu cartofi în România s-a înjumătăţit. Cartoful românesc acoperă doar 40 la sută din nevoile pieţei autohtone, restul fiind asigurat de importuri.

Ministerul Agriculturii a anunțat vineri, 24 aprilie 2020, printr-un proiect de hotărâre de Guvern că ia bani de la sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare și-i transferă la sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii. Suma luată de la subvenția pentru cartof este de 3.127.420 de euro. Din plafonul alocat inițial și notificat de România la Comisia Europeană, de 4.995.000 de euro, a mai rămas pentru achitarea sprijinului cuplat la cartof, aferent anului 2019, suma de 1.867.580 de euro.

MESAJUL FNCR PENTRU MINISTRUL AGRICULTURII

Romulus Oprea, preşedinte FNCR: În numele producătorilor de cartof din România dorim să ne manifestăm public dezamăgirea creată de intenția redistribuirii sprijinului cuplat la cele două măsuri care privesc cultura cartofului, atât la cel pentru sămânță cât și mai ales la cartoful timpuriu pentru industrializare în Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 publicat pe site-ul MADR. Considerăm această redistribuire nerealistă și inacceptabilă, făcută pe criterii care nu au avut în vedere impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestei culturi de bază aflate deja în pronunțat declin. Un număr important de fermieri nu vor  beneficia de sumele îndreptăţite, fermierii noştri aflându-se şi aşa la limita subzistenţei, fapt ce va duce la abandonul acestor culturi. În nenumăratele adrese şi memorii depuse la MADR, rămase fără răspuns și fără vreo acţiune concretă de relansare a acestei culturi, am arătat că fără un viitor ajutor acordat cartofului de consum şi fără sprijinul cuplat acordat celor două măsuri, atât cartoful pentru sămânţă cât şi cel timpuriu pentru industrializare vor dispărea, iar suprafeţele cultivate cu cartoful pentru consum se vor diminua drastic ducând la importuri masive la preţuri ridicate. Conform datelor APIA, puteţi observa în tabelul de mai jos că suprafeţele cultivate cu cartof pentru consum sunt într-o continuă scădere, parcă de neoprit fără un ajutor din partea MADR. Culturile beneficiare ale sprijinului cuplat sunt în scădere (la industrializare) sau în stagnare dar la un nivel ridicol pentru România.

Dacă situaţia nu se reglementează, la solicitarea fermierilor producători de cartof pentru consum, sămânță și timpuriu pentru industrializare pe care îi reprezentăm, vom fi nevoiţi să notificăm fabricile procesatoare că fermierii nu mai sunt dispuşi să încheie contracte pentru cartoful de procesare, fapt ce va determina probabil relocarea celor două(!) fabrici de procesare în alte ţări mai prietenoase cu fermierii lor. Se vor reduce drastic și suprafețele cultivate cu cartof pentru consum și pentru sămânță deja în 2021.

MESAJUL UNUI CULTIVATOR: NU LOVIŢI ÎN FERMIERII DE CARTOF PRIN TĂIEREA DRASTICĂ A SPRIJINULUI!

Vasile Pop Silaghi, producător cartof Girov, jud. Neamţ: Mai cultiv până în 10 ha de cartof anual, în special pentru samanta si consum pentru arenda. Am zis ca e trist ca taranii mei arendatori sa nu mai aiba dupa atatia ani cartof pentru familiile lor tocmai de la cel care purtase stindardul acestei culturi in toata zona Moldovei si pe deasupra mai avea si un doctorat in domeniu. Iar micii fermieri din zonă nu aveau de unde sa cumpere samanţă. Sunt si alte cazuri de mari fermieri care au renuntat la cartof. Judetul Suceava, de exemplu,nu mai are cartof nici macar in vestita Statiune de Cercetari.
Nu poti lasa la voia intamplarii o cultura atat de pretioasa, pretentioasa si atat de necesara (painea poporului!). La inceputul starii de urgenta, primarii comunelor invecinate, ca de obicei in vreme de criza, imi solicitau pentru nevoiasii satelor sa-i ajut in primul rand cu cartofi: "N-au ce mânca săracii". N-am mai avut, am oferit grau. De aceea vă rog, in aceste momente de trezire si de o noua abordare a securitatii alimentare a Romaniei, nu loviti in fermierii de cartof prin "taierea" atat de drastica (62%!!!) a sprijinului pentru cartoful timpuriu. Dimpotriva, ar trebui sa gandim un ANT nou pentru tot cartoful de consum. Altfel, si fermierii ramasi astazi pe baricadele "banalului" cartof vor pati ca şi mine!

Un amplu material pe această temă citiţi în ediţia 15-31 mai a Revistei FERMA!

cartof_1_b

foto arhiva FERMA

Vizualizat: 1078 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?