Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

INDAGRA 2017: Vizitatori în căutarea noului, pe aleile viitorului

Publicat: 11 decembrie 2017 - 10:33
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

Ediţia din acest an a Târgului internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA 2017 s-a bucurat de o participare numeroasă, atât din partea publicului, cât şi a celor peste 500 de firme expozante, din 22 de ţări ale lumii.

 

Ca de fiecare dată, redactorii revistei Ferma au fost printre cei aproape 65.000 de vizitatori care s-au perindat prin faţa standurilor în cele cinci zile cât a ţinut manifestarea.

Timp de două zile, m-am strecurat cu mare greutate printre miile de oameni veniţi la cel mai mare şi important eveniment agricol din ţara noastră, organizat de către ROMEXPO, împreună cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România.

Constantin Ionescu

„Ţinem pasul cu tehnologia!”
Am părăsit aleile principale şi m-am postat în lateralul unei combine de recoltat cereale păioase. Am spart gheaţa şi am stat de vorbă cu un om dintr-un mic grup, care îmi spune că a ţinut mult să fie prezent în Capitală. „Venim an de an să vedem ce mai e nou, ca să ţinem pasul cu tehnologia. Suntem din judeţul Giurgiu şi lucrăm 800 hectare de teren”, ne-a declarat Constantin Ionescu. Agricultorul spune că, deocamdată, nu i-ar mai trebui investiţii majore în fermă: „Avem toată gama de utilaje asigurată. Poate la anul să mai cumpărăm câte ceva. Pe partea de mecanizare ar mai trebui, ca urgenţă, un tractor de putere ceva mai mare pentru prelucrarea solului. Terenul se lucrează bine dacă ai utilajele cele mai performante, iar acestea se găsesc şi la preţuri accesibile”.
Constantin Ionescu nu şi-a ascuns îndoiala cu privire la cultura de rapiţă, cea care a ridicat financiar rata profitabilităţii fermei: „Am terminat cu semănatul. Rapiţa este cu semnul întrebării pentru că nu a plouat la vremea semănatului şi nu mai e sigură cultura la ora actuală. Deocamdată, nu se pune problema s-o întoarcem, aşteptăm până în primăvară”.

Sinan Regep si Emin Geambulat

Lecţie în „pântecul” combinei
Surprind doi vizitatori care, în faţa unei combine, se consultă cu privire la un set de furtunuri, curele de transmisie şi nişte pinioane, poziţionate în „pântecul” uzinei. Privindu-le feţele arse de soare şi mâinile obişnuite cu manetele şi trusele de scule, mi-am dat seama că am în faţă doi cunoscători în domeniu. Erau Sinan Regep şi Emin Geambulat, din Ciocârlia, judeţul Constanţa. „Ne-am uitat cu atenţie la o combină rusească. E prea complicată ca maşinărie. Eu şi colegul meu lucrăm pe o Laverda 624 MCS. Nu avem pământ mult. Ferma noastră este suficient utilată, avem două tractoare John Deere, unul de 150 CP, celălalt de 88 CP. E suficient, cât să ne facem treaba ca la carte”, ne-au declarat cei doi constănţeni.

Ion Martache

Amintiri cu pornire la... frânghie
Curiozitatea de a şti, de a cunoaşte, de a vedea l-a adus la târg pe Ion Martache din Bucureşti. Era la platforma cu maşini şi utilaje agricole şi privea îndelung, de parcă ceva îi trezea amintiri. Nu l-am... „citit”: „Nu am nici o treabă cu agricultura, sunt pensionar şi nu am lucrat în domeniu. Am avut pe socrul meu tractorist pe U 650 şi cam ştiu cum stă treaba cu mecanizarea. Îmi amintesc de vremea când eram copil, prin anii ’60 apăruseră primele tractoare UTB care porneau la frânghie. Mai târziu au fabricat U 650 şi apoi cele echipate cu cabină”, a rememorat vizitatorul.

Nicolae Grasui

Nicolae Grăsui şi... cocoşeii de aur!
După ce a meşterit la un tractor care îl necăjea nespus de mult, ce căzuse la datorie în câmp la arat cu câteva zile în urmă, Nicolae Grăsui l-a lăsat deoparte pentru a vizita Bucureştii. „Sunt prezent la expoziţie în fiecare an. Acum mă duc să-i dau roată şi să găsesc standul producătorului tractorului meu, să-i dau de cap utilajului. Mi-am luat o piatră de pe inimă că am reuşit să termin de achitat combina pe care am luat-o în urmă cu trei ani. Acum caut să cumpăr un combinator. Niciodată nu plec cu mâna goală din târg”, ne-a declarat fermierul din Rediu, judeţul Galaţi, care la cei peste 70 de ani încă se ţine bine. Şi s-a ţinut de cuvânt. A cumpărat o pereche de... cocoşi de rasă pentru găinuşele sale porumbace.

Dan Florin Bărbulescu

Dezamăgire pe fond... animalier
Dan Florin Bărbulescu era destul de dezamăgit că la târg nu mai sunt animale din multe rase, ca altădată. „Sunt din Teleorman, de lângă Turnu Măgurele, şi ţin animale pe lângă casă de plăcere. Mă uitam să văd ce a mai apărut. Am o afacere în agricultură, lucrez nişte teren în arendă. Acum urmează să văd utilajele; deocamdată am de toate, poate la anu’ încep reînnoirea parcului de maşini şi utilaje agricole”, ne-a declarat vizitatorul.

NICOLAE POPANDRON

Impresionat de atâta lume
„Vin în fiecare an la târg, cel puţin o zi. Sunt impresionat de atâta lume, văd mult interes, ceea ce înseamnă că lumea este destul de deschisă noului”, ne-a declarat Nicolae Popandron, fost cercetător la Institutul de Legumicultură de la Vidra, care are „în palmares” omologarea a 15 hibrizi şi soiuri noi de ceapă. Apoi a continuat să explice: „Am venit cu un cumnat care se interesează de seminţe de legume, ca producător particular. Are un mic solar în grădina din faţa casei unde îşi produce toate legumele. S-a născut în faţa grădinii de legume, la Teaca, în judeţul Bistriţa Năsăud. Acum este stabilit la Bazna”.

Rusu Ion Tecuci

Ferma horticolă - poligon de testare!
Tecuceanul Ion Rusu căuta seminţe de legume şi tot ce înseamnă instalaţie de irigare prin picurare, folie şi palete alveolare din polistiren pentru un solar. „Sunt inginer şi am o fermă de legume de câmp în apropiere de Tecuci. Vreau să fac nişte testări pe mai multe specii de legume pentru consumul propriu şi comercializare pe piaţa liberă”, şi-a explicat prezenţa la sectorul de seminţe pentru legume.
Horticultorul a adăugat că este interesat de un soi de vânătă agreată de Contec Foods (fabrica de conserve din Tecuci), produs de compania Vilmorin. Pătlăgica vânătă are pulpa foarte albă, foarte puţină sămânţă şi se pretează pentru a fi procesată. „Am găsit standul şi mă îndrept spre el pentru a lua detaliile necesare: dacă merge pe zona noastră şi cât costă investiţia. Pentru început iau măcar o parte, să testăm la anul, să vedem cum se adaptează, pentru ca apoi, dacă soiul va corespunde condiţiilor de sol şi de climă, să mărim suprafaţa de cultivare.
De asemenea, am găsit seminţele unei tomate din care se produce Heinz Tomato Ketchup, cel mai bine vândut brand de ketchup. Voi cultiva în fermă în cultură de câmp, pentru suc şi pastă de roşii”, a precizat Ion Rusu.

Nelu Tanase

Manifest pentru produsele tradiţionale
Din judeţul Galaţi, în ultima zi a Târgului, l-am aflat pe Nelu Tănase. Toată viaţa a lucrat ca specialist la o fermă de reproducţie dintr-un mare complex de porci. „Am venit mai mult să văd animalele. Sunt crescător, am în gospodărie o microfermă de care mă ocup cât se poate de bine”, a precizat Nelu Tănase. Era prezent la IndAgra şi dintr-un alt motiv, pe care l-a explicat. Fata sa, Livia, medic de profesie, avea un stand cu produse tradiţionale. Astfel, oferea vizitatorilor: brânză cu mirodenii (ceapă verde, chimen, ardei copt, mărar), pastă din brânză de vacă, brânză de burduf în coajă de brad cu mirodenii, caş dulce de vacă sau urdă cu măsline şi cu stafide. Muşteriii făceau coadă la vinul roşu natural din struguri eco, preparat tradiţional, sau pentru o tescovină şi o ţuică galbenă ţinută în butoi de dud (72 grade).

Sabina lasan (stanga)

“Oferim un plus de culoare şi savoare!”
Sabina Lăşan, din comuna Lunca Ilvei - Bistriţa Năsăud, a sosit în Capitală pentru prima dată. Mai întâi să vadă cum stă treaba, apoi să testeze câteva produse pe bază de lapte pe care le realizează la noua şi moderna unitate de procesare inaugurată cu trei ani în urmă. „Nu avem un stand al nostru, am venit în spaţiul Silvaniei Internaţional Prod, companie din localitate care se ocupă cu prelucrarea lemnului. Oferim un plus de culoare şi savoare celor care ne vizitează, gustând din ceea ce facem noi, de la brânzeturi maturate, până la brânză proaspătă, smântână, iaurt şi toată gama de caşcavaluri pe care le distribuim pe reţelele comerciale ale Carrefour, Auchan, HoReCa sau prin partenerii noştri de afaceri. Pe viitor ne dorim să avem un stand în zona pavilionului central de la IndAgra”, ne-a dezvăluit un gând bistriţeanca.

Octavian ÅŸi Daniela Tudorache

Ferma de animale solicită ceva... parale!
Pe una dintre aleile cu păsări mici, am remarcat doi tineri. Soţ şi soţie. Octavian şi Daniela Tudorache din Rediu, judeţul Galaţi, erau la târg pentru întâia oară. Copleşiţi de ceea ce au văzut. Ne spun că sunt abia la început cu agricultura şi vor să dezvolte o fermă de animale care să aibă un efectiv mai mare de vaci cu lapte şi animale de carne. „În primăvară am cumpărat o vacă cu viţică şi încercăm să dezvoltăm o afacere în domeniul agricol. Avem nevoie de utilaje: tractor cu echipamentele din spatele lui pentru prelucrarea solului. Noi avem ceva maşini, dar sunt uzate. Trebuie să reînnoim parcul dacă vrem să facem performanţă!”, a explicat Daniela Tudorache.

Adeverinţa şi rea-voinţa!
„Am fost plecat în străinătate câţiva ani să strâng nişte bănuţi ca să pot începe o afacere în agricultură. Am încercat să fac un proiect pe Instalarea tânărului fermier. M-am conformat şi am urmat cursurile necesare de zootehnie. Însă, când am avut nevoie de o adeverinţă, primăria nu a vrut să o elibereze pe motiv că am lipsit din comună... Acum trebuie să mai aştept o vreme pentru a prinde viaţă visul meu!”, ne-a declarat Octavian Tudorache. Şi ca să nu se întoarcă acasă cu mâna goală, a târguit câteva păsări ouătoare de curte.

Galateanu Ion Adrian

„Totu-i frumos aicea!”
La sectorul de animale, surprind un fermier vădit bucuros că-l întâlnise pe colegul nostru Dumitru Bădiţa. Îl abordez şi eu. Se numeşte Ion-Adrian Gălăteanu şi este crescător de animale din Băbăiţa, Teleorman. „Totu-i frumos aicea, la IndAgra! Vin de fiecare dată şi îmi pot face o părere. În comuna natală am o fermă cu 200 de oi Cărăbaşe şi 50 de capre. Treaba merge bine. Laptele muls, o parte îl fac brânză şi o vând, iar ce rămâne duc unei făbricuţe. Îmi oferă un preţ bun, mulţumitor”, a susţinut crescătorul de animale din Teleorman. Acesta spune că vrea să mărească efectivul de animale; avusese în acest an peste 300 de oi, dar a mai tăiat din ele în toamnă, că au îmbătrânit.

Petrus Ciorea

Un crescător din comuna vierilor!
Alături l-am remarcat pe Petruş Ciorea, de loc din Coteşti (Vrancea). Mă aşteptam să fie podgorean. Dar, după cum ne-a declarat, este crescător de animale: „Am 60 de vaci cu lapte, cu viţei cu tot, din rasa Bălţată cu Negru Românească. Le ţiu pe stabulaţie, că nu avem păşune. Normal eu oi am crescut la viaţa mea, dar le-am lăsat din cauza lipsei oamenilor care să le îngrijească. Oaia e mai dificil de crescut, nu avem ciobani; e mai simplu la vacă, nu mai deranjezi omul pe câmp!” Petruş Ciorea a găsit un procesator de lapte serios - Crona Com SRL, companie care deţine şi brandul de lactate „Tradiţii Vrâncene”. „Dau laptele şi primesc banii după o lună pe alta. Înainte lucram cu un alt procesator; dura mult până trageam banii de la el, cu toate că aveam tancul de colectare la mine acasă. Acum se roagă de mine să-i dau lui laptele colectat”, spune vrânceanul.

Adrian Margarit

Gălăţeni atraşi de standurile cu ovine
Ca în fiecare an, iubitorii de animale ai Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Covurlui din judeţul Galaţi au fost prezenţi la IndAgra. S-au îmbarcat într-un autocar şi nu s-au oprit decât la standul de oi. „Însoţesc un grup de aproape 50 de fermieri care vor să vadă animalele pentru reproducţie. Unii vor să cumpere berbecuţi, substanţe şi ustensile pentru tratamente sau accesorii pentru fermele lor”, ne-a declarat Ana Mihnea, reprezentantul Asociaţiei.
Adrian Panaite a venit cu grupul din judeţul Galaţi. Este crescător de oi din comuna Piscu. „Am văzut berbecii şi vacile. Iubesc animalele, mai ales berbecuţii din rasa Merinos. Îmi plac şi bivoliţele”, a susţinut vizitatorul gălăţean.

La Holstein.RO, orgolii... suspendate?!
La standul Asociaţiei Holstein.RO am surprins o discuţie aprinsă între fermierii Gavrilă Tuchiluş (Agrimat Matca) şi Liviu Bălănici (Panifcom Iaşi). Am prins din zbor invitaţia la reconciliere din partea fermierului ieşean: „Să lăsăm deoparte ambiţiile şi orgoliile şi să facem ceva pentru ţara asta!”. În Asociaţia Holstein RO lucrurile sunt departe de a se linişti. În 2015, trei membri fondatori au cerut explicaţii privind situaţia financiară şi programul de ameliorare, după care, într-o adunare generală au fost suspendaţi din Asociaţie. Aceştia s-au adresat instanţei şi au avut câştig de cauză, dar nu a avut loc întrunirea asociaţiei pentru a-i repune în drepturi.

Adrian Margarit

Pasiune columbofilă
Alături, am stat de vorbă cu Adrian Mărgărit, din Galaţi, care se grăbea să ajungă la standul cu păsări şi animale mici. „Eu sunt columbofil. Mi-au plăcut dintotdeauna porumbeii şi păsările mici. Am venit împreună cu doi prieteni, de asemenea pasionaţi de creşterea păsărilor... voiajor”, ne-a declarat vizitatorul moldovean.

Serban Mitica

Preţul de intrare face diferenţa!
Am întâlnit şi un... veşnic şi fidel vizitator al târgului! Se numeşte Mitică Şerban şi nu lucrează în agricultură. Vine în parcul expoziţional în fiecare an. Îl întreb dacă vede vreo diferenţă faţă de ediţia trecută a târgului. „Da!, mi-a răspuns iute, la preţul de la intrare; acum s-a făcut 20 de lei!” Şi râde, îndepărtându-se...

La sfârşit de octombrie, fermierii şi-au lăsat pentru câteva zile treburile campaniei de toamnă, în ciuda faptului că timpul nu are răbdare cu agricultura, pentru a fi prezenţi la cel mai mare eveniment agricol românesc. Ediţia din acest an a Târgului internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - IndAgra s-a dovedit a fi un succes. De casă! De rasă?!...


Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 125 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

La Agritechnica 2017, producătorul german de maşini agricole - Claas a câştigat o medalie de aur şi patru medalii de argint.
Medalia de aur a fost acordată pentru Cemos Auto Threshing - Modulul automat de comandă pentru combinele de recoltat Claas cu scuturători şi hibride. 
Cemos Auto Threshing este un alt modul care contribuie la automatizarea proceselor desfăşurate de combina de recoltat. 
Noul sistem de asistenţă permite ajustarea complet automată a spaţiului contrabătătorului şi a turaţiei tobei de batozare în unităţile de batozare tangenţiale,
pentru o adaptare dinamică la condiţiile existente de treierat. 
Astfel, procesul derulat în unitatea de batozare este îmbunătăţit în mod continuu şi automat până la limitele sale tehnice de performanţă, fără a mai fi nevoie de reglaje manuale.
Integrat în sistemul Cemos Automatic, Cemos Auto Threshing este interconectat cu toate celelalte sisteme de asistenţă ale combinei de recoltat, în special cu sistemul de control automat al vitezei de deplasare - Cruise Pilot.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga StalkBuster - Kemper şi John Deere - Medalie de aur Agritechnica 2017 Francisc Mozer vrea 2 lei pe litrul de lapte
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?