Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Frumuşica a făcut senzaţie la Agromalim 2017

Publicat: 20 noiembrie 2017 - 01:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Imaginaţi-vă câteva animale înghesuite în parcarea unei săli de sport, printre standuri şi utilaje agricole. Aşa a arătat prima ediţie a Târgului Agromalim la care au fost expuse animale, în 1998. Aproape 20 de ani mai târziu, în spaţiul Expo Arad, zootehnia primeşte un loc tot mai mare şi un rol tot mai însemnat în programul celui important târg agricol din vestul ţării, ajuns, în 2017, la a 28-a ediţie.

Peste 50 de vaci de lapte şi de carne şi aproape 200 de ovine, mai multe standuri şi o arenă de prezentare a animalelor cu tribune pentru spectatori, exemplare impresionante de cai, păsări, iepuri şi porci din rase tradiţionale, plus animale de hobby, toate sub un cort uriaş, şi patru zile pline cu evenimente şi întâlniri dedicate crescătorilor de animale.
În premieră, Asociaţia Crescătorilor de Vaci „Bălţată Românească” Tip Simmental (ACVBR Sim), partener în organizarea expoziţiei de zootehnie de la Agromalim în acest an, a reuşit să strângă la Arad organizaţiile care gestionează Registrele genealogice pentru şase rase de bovine (de lapte şi de carne), la un eveniment la care au participat ca invitaţi şi repezentanţi ai asociaţiilor crescătorilor de Bălţată din Ungaria şi Italia.
Doar din rasa Bălţată Românească au fost 23 de animale (vaci, juninci, viţele), toate înscrise în Registrul Genealogic, din 15 ferme din judeţele Arad, Timiş, Bihor şi Hunedoara.

Rodica ÅŸi Constantin PetraÅŸ, cei mai norocoÅŸi vizitatori ai Agromalim 2017Click pe poza pentru galerie!
Au mai fost prezentate în expoziţia de animale juninci şi vaci Holstein din trei ferme din Arad şi Timiş şi câteva exemplare de Brună de Maramureş de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) Arad.
Dintre taurinele de carne, cele mai multe au fost Angus, negru şi roşu, din ferme membre ale Asociaţiei Aberdeen Angus, precum şi câteva exemplare din rasele Limousine, Charolaise şi Aubrac.
Alexandru Tăşedan a fost prezent cu animale la fiecare ediţie a târgului Agromalim începând din 2006. Anul acesta a adus două juninci din genetică de origine canadiană. Ferma sa, Lacto Vest Curtici, are 200 de capete de bovine, din care peste 80 de vaci la muls. Livrează zilnic mai mult de 1.000 de litri de lapte unui procesator din Timiş. Investeşte, în prezent, într-o linie proprie de pasteurizare şi ambalare a laptelui.

Cel mai norocos vizitator a plecat acasă cu Miss Agromalim!
Constantin Petraş, din Arad, a câştigat premiul cel mare la Tombola crescătorilor de animale şi a plecat acasă cu o junincă gestantă din rasa Bălţată Românească, oferită de Camera de Comerţ Arad, principalul organizator al Târgului Agromalim, cu sprijinul Revistei Ferma, care a fost sponsor al marelui premiu. La tombolă au participat căteva sute de fermieri, iar condiţia de bază a fost să aibă un cod de exploataţie valabil.
Juninca pe care familia Petraş a câştigat-o a fost desemnată Miss Agromalim 2017, atât de către juriul internaţional, cât şi de către public. De asemenea, a fost pe primul loc la categoria juninci. În juriul care a evaluat animalele au fost Füller Imre, preşedintele Asociaţiei de Bălţată din Ungaria (Magyartaka), Húth Balázs, specialist din partea Asociaţiei Magyartaka, Lorenzo Degano, din partea Asociaţiei Crescătorilor de Bălţată Roşie (Pezzata Rossa) din Italia (ANAPRI), Lelior Iacob, directorul ANZ şi Vágó István, din partea ACVBR Sim.
Tot la Tombola crescătorilor de animale, Ileana Dumitru din loc. Firiteaz a câştigat o vizită de informare în ferme de vaci de lapte din Olanda, oferită de Holland Dairy House.
Pentru proprietarul Miss Agromalim 2017, marele premiu a fost o maşină de tuns iarbă în valoare de 2.000 lei, din partea IPSO Agricultură. Toţi fermierii ale căror animale au fost premiate în concursul de Bălţată Românească au primit bani şi produse oferite de organizatori şi firme partenere.

O junincă de top, de aproape 2.000 de euro!
Miss Agromalim 2017 provine de la SCDCB Arad, are doi ani şi patru luni şi a fost montată pe 31 ianuarie 2017, cu taurul partener Winston. Mama este o Bălţată Românească, cu o producţie de 6.589 de litri de lapte la a doua lactaţie, cu 3,14% grăsime şi 3,22% proteină. ACVBR Sim a eliberat certificatul de origine care atestă valoarea animalului.
„Valoarea în bani a unei astfel de juninci este în jur de 1.750 de euro, sub preţul pe care crescătorii români îl plătesc pentru animale aduse din Ungaria, Austria, Germania sau Elveţia”, ne-a spus Gheorghe Săplăcan, directorul SCDCB Arad. Pentru juninca oferită premiu, Camera de Comerţ Arad şi Revista Ferma au plătit, împreună, 8.000 lei plus TVA.
SCDCB Arad vinde anual în jur de 50 de juninci gestante. „Este puţin, dar sprijinul pentru cercetarea agricolă românească în ultimii 22 de ani a fost zero”, spune Săplăcan. Are totuşi speranţe: ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost de două ori anul acesta la SCDCB Arad şi a promis să revigoreze Bălţata Românească şi Bruna de Maramureş. Staţiunea de Creştere a Bovinelor de la Arad are un efectiv de 760 de capete, din care 640 sunt Bălţată Românească şi 120 sunt Brună de Maramureş. Din total, 350 sunt vaci cu lapte.

Juninca Frumuşica a rămas în Arad. Cine sunt noii proprietari?
Cei de la SCDCB Arad au numit juninca oferită premiu la Tombola crescătorilor de animale Cerasela, de la Cercetare - Rasă - Selecţie. Noi, cei de la Revista Ferma, am botezat-o Frumuşica, iar noii proprietari ne-au promis că aşa îi vor spune şi ei şi că ne vor primi să o vedem în noua ei casă.
Familia Petraş are o gospodărie în cartierul Bujac, la marginea municipiului Arad. Au avut dintotdeauna animale, dar, în 2005, după ce au ieşit la pensie, Rodica şi Constantin Petraş au hotărât ca, în loc să îşi caute altceva de lucru, să crească vaci. Acum au trei vaci şi o viţea de opt luni, toate din rasa Bălţată Românească. Mai multe nu au loc să ţină. Pe lângă acestea, mai cresc porci şi vreo 40 de găini. Lucrează în jur de 2 ha de teren, pe care produc o parte din furajele necesare pentru animalele din gospodărie. Cea mai productivă dintre vacile pe care le au dă aproape 25 de litri de lapte pe zi. Una din vaci dădea şapte litri de lapte pe zi când au luat-o. În două săptămâni au reuşit să ajungă la o producţie zilnică de 16 litri de lapte. Nu au nici unul studii de zootehnie, dar învaţă tot ce pot, ca să aibă rezultate cât mai bune.
Acum patru ani au investit şi într-un aparat de muls automat. Laptele îl vând direct sau fac brânză din el. Sunt mulţumiţi că îşi măresc astfel veniturile şi că pot să îşi crească nepoţii cu lactate sănătoase din gospodăria proprie.


Articol publicat in revista Ferma nr. 17 (200) (1-15 octombrie 2017)

Vizualizat: 723 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?