Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

EXPOZIŢIE la Craiova - Agro Oltenia

Publicat: 11 noiembrie 2017 - 18:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fuserăm şi noi la Craiova, în perioada 13-15 octombrie, să vedem minunea: prima ediţie a Agro Oltenia, o expoziţie cu profil agricol desfăşurată, însă, la comun cu Târgul de Comerţ al Olteniei.

Ciudată alăturare, total neinspirată am spune noi, mai ales că, ne gândeam, zona aceasta din sud merită un astfel de eveniment, în care fermierii să interacţioneze direct cu reprezentanţii companiilor de profil. N-a fost să fie aşa decât într-o mică măsură.

Organizatorii vorbeau despre circa o sută de companii expozante (incluzând aici şi partea de comerţ). Nu a stat nimeni să le numere. Pentru cine este obişnuit cu evenimentele de acest gen, Agro Oltenia nu putem spune că a rupt gura târgului. Dar poate fi pe drumul cel bun. Locaţia (Centrul Multifuncţional) este de vis. Un fel de Romexpo mai mic, dar la fel de ofertant. Important este că s-a făcut acest prim pas, pentru că există un potenţial neexploatat în această zonă a ţării. Aşa cum remarca şi Ion Gavrilescu, de la Direcţia Agricolă Dolj, suprafaţa arabilă a acestui judeţ este de aproape jumătate de milion de hectare şi circa 300 mii de operatori îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol. „Avem aproape 300 de societăţi comerciale cu peste o mie de hectare, unde se face agricultură modernă. Aşadar, agricultura doljeană este mare consumatoare de inputuri. Era nevoie de un astfel de târg expoziţional în zona noastră”, spunea Gavrilescu.

Agronomia din Craiova, şapte decenii de activitate

La standul revistei Ferma, activitatea a fost destul de intensă. Primul care ne-a vizitat a fost decanul Facultăţii de Agronomie din Craiova, Tudor Alexandru, care a ţinut să ne amintească faptul că anul acesta se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii. „Facultatea noastră reprezintă piatra de temelie a învăţământului superior agronomic din România, înfiinţată prin Legea 138 din anul 1947, şi ne-am propus să continuăm această tradiţie”, spunea Tudor Alexandru.

oltenia2_b

La rândul său, Radu Şumălan, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, creatorul singurei bănci de gene pentru tomate din România, ne-a povestit despre un alt proiect ambiţios al său, ce urmăreşte revalorizarea vechilor soiuri de mere româneşti şi utilizarea lor în alimentaţie şi în programele de ameliorare, în contextul schimbărilor climatice globale. „Noi ştim că soiurile de măr româneşti vechi nu trebuiau stropite. Aveau capacitatea de a fi păstrate foarte mult timp fără instalaţii speciale, adică în pivniţă, între paie, la o temperatură rezonabilă, şi erau folosite cu succes atât în bucătărie, cât şi în consumul proaspăt. Iar aceste soiuri sunt mult mai adaptate condiţiilor climatice de la noi, nu necesită tratamente intensive, cu pesticide sau fertilizanţi, şi chiar dacă au o producţie ceva mai mică, din punct de vedere al sănătăţii sunt mult mai bune”, consideră reprezentantul Agrosfere. Şi chiar dacă din punct de vedere estetic merele româneşti autentice nu arată atât de bine ca şi cele produse într-un sistem superintensiv, există consumatori care ar aprecia mai mult un măr imperfect dar cu gust deosebit, ne asigură Radu Şumălan.

oltenia4_Radu-Sumalan_b

DINESCU: „ŢĂRANUL ROMÂN A MURIT CA PRODUCĂTOR”

În ultima zi de târg l-am întâlnit şi pe poetul Mircea Dinescu, el însuşi producător de vinuri (şi încă unele foarte bune, simt nevoia să fac această mărturisire!), care şi-a răsfăţat clientela nu doar cu rosé-ul delicat ca o petală de trandafir, ci şi cu bucatele sale deosebit de gustoase. „Tot ce producem noi este bio. Începând cu pâinea care e făcută cu făină de la moară, porcul de ţară, viţelul crescut de mine, zacusca, salata de vinete şi terminând cu murăturile”, ne povestea poetul cu farmecu-i caracteristic. L-am întrebat ce părere are despre agricultura românească, iar răspunsul său nu ne-a surprins câtuşi de puţin: „Ţăranul român a fost marginalizat. Din proprietar, el a ajuns arendaş. El a murit ca producător, vinde doar pe marginea şanţului. Ţăranul român ar fi avut un mare viitor, dacă în loc să se mizeze pe agricultura asta de mii de hectare se păstra mica fermă, care să producă şi carne, şi lapte, şi legume, nu doar pentru consum propriu, ci şi pentru piaţă”.

Mircea-Dinescu_b

Pe larg despre expoziţia de la Craiova aflați din revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol semnat de LIVIU GORDEA

Vizualizat: 190 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Porc Crescut Româneşte Strugurii moldoveneşti, la mare căutare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?