Agro Oltenia, o expoziţie cu potenţial
Fuserăm şi noi la Craiova, în perioada 13-15 octombrie, să vedem minunea: prima ediţie a Agro Oltenia, o expoziţie cu profil agricol desfăşurată, însă, la comun cu Târgul de Comerţ al Olteniei. Ciudată alăturare, total neinspirată am spune noi, mai ales că, ne gândeam, zona aceasta din sud merită un astfel de eveniment, în care fermierii să interacţioneze direct cu reprezentanţii companiilor de profil. N-a fost să fie aşa decât într-o mică măsură.
Organizatorii vorbeau despre circa o sută de companii expozante (incluzând aici şi partea de comerţ). Nu a stat nimeni să le numere. Pentru cine este obişnuit cu evenimentele de acest gen, Agro Oltenia nu putem spune că a rupt gura târgului. Dar poate fi pe drumul cel bun. Locaţia (Centrul Multifuncţional) este de vis. Un fel de Romexpo mai mic, dar la fel de ofertant. Important este că s-a făcut acest prim pas, pentru că există un potenţial neexploatat în această zonă a ţării. Aşa cum remarca şi Ion Gavrilescu, de la Direcţia Agricolă Dolj, suprafaţa arabilă a acestui judeţ este de aproape jumătate de milion de hectare şi circa 300 mii de operatori îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol. „Avem aproape 300 de societăţi comerciale cu peste o mie de hectare, unde se face agricultură modernă. Aşadar, agricultura doljeană este mare consumatoare de inputuri. Era nevoie de un astfel de târg expoziţional în zona noastră”, spunea Gavrilescu.
Agronomia din Craiova, şapte decenii de activitate
La standul revistei Ferma, activitatea a fost destul de intensă. Primul care ne-a vizitat a fost decanul Facultăţii de Agronomie din Craiova, Tudor Alexandru, care a ţinut să ne amintească faptul că anul acesta se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii. „Facultatea noastră reprezintă piatra de temelie a învăţământului superior agronomic din România, înfiinţată prin Legea 138 din anul 1947, şi ne-am propus să continuăm această tradiţie”, spunea Tudor Alexandru. La rândul său, Radu Şumălan, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, creatorul singurei bănci de gene pentru tomate din România, ne-a povestit despre un alt proiect ambiţios al său, ce urmăreşte revalorizarea vechilor soiuri de mere româneşti şi utilizarea lor în alimentaţie şi în programele de ameliorare, în contextul schimbărilor climatice globale. „Noi ştim că soiurile de măr româneşti vechi nu trebuiau stropite. Aveau capacitatea de a fi păstrate foarte mult timp fără instalaţii speciale, adică în pivniţă, între paie, la o temperatură rezonabilă, şi erau folosite cu succes atât în bucătărie, cât şi în consumul proaspăt. Iar aceste soiuri sunt mult mai adaptate condiţiilor climatice de la noi, nu necesită tratamente intensive, cu pesticide sau fertilizanţi, şi chiar dacă au o producţie ceva mai mică, din punct de vedere al sănătăţii sunt mult mai bune”, consideră reprezentantul Agrosfere. Şi chiar dacă din punct de vedere estetic merele româneşti autentice nu arată atât de bine ca şi cele produse într-un sistem superintensiv, există consumatori care ar aprecia mai mult un măr imperfect dar cu gust deosebit, ne asigură Radu Şumălan.
Semtest introduce în testare tauri româneşti
Mircea Bara, un veritabil specialist în domeniul reproducţiei bovine, ne-a mărturisit că a ajuns oarecum întâmplător la Agro Oltenia şi speră ca anul viitor sectorul zootehnic să fie mai bine reprezentat. „Se simt deja rezultatele faptului că, în ultimii zece ani, fermierii au investit în material genetic de înaltă valoare. Iar noi, la Semtest Craiova, am încercat să aducem cea mai bună genetică din Europa, şi, începând cu anul acesta, am introdus în testare tauri româneşti cu performanţe notabile. Avem reproducători din rasa Bălţată de tip Simmental şi Holstein Friză. Dar avem atât rase mixte, cât şi de carne. Iar însămânţările se fac pe vacile româneşti. Pentru că eu întotdeauna am susţinut ideea că în gospodăriile populaţiei metisarea cu rase de carne este foarte benefică pentru crescători, pentru că îi rentabilizează. Pe linia raselor de carne se observă deja un progres. Dar i-aş sfătui pe cei care doresc să se apuce de creşterea raselor de carne să se orienteze spre Angus sau Charolaise. Pentru că se pot asocia şi în felul acesta le va fi mai uşor cu valorificarea”, ne-a declarat directorul tehnic de la Semtest Craiova.
Recoltă bună de struguri, vinuri de calitate
În ceea ce priveşte partea de mecanizare, doar Farm Tech şi un dealer local s-au încumetat să participe anul acesta. Să sperăm că la anul oferta expoziţională va fi mult mai generoasă. De departe, însă, cel mai bine reprezentat sector la ediţia inaugurală Agro Oltenia a fost cel viti-vinicol. Deşi condiţiile climatice nefavorabile din acest an, respectiv grindina şi îngheţurile grele din primăvară, precum şi seceta din vară, au provocat daune considerabile podgoriilor din întreaga Europă, în România se anunţă o producţie de struguri cu 60 la sută mai mare decât în 2016 şi, implicit, mai mult vin. Ne-au confirmat-o şi reprezentanţii Casei de Vinuri Cotnari, cu care am stat de vorbă la Craiova. „Şi în România au fost zone afectate de acea zăpadă târzie pe care nu şi-o dorea nimeni. Chiar şi noi am fost foarte aproape de a înregistra pierderi majore, dar, din fericire, am scăpat, iar acum recolta arată bine, suntem în creştere faţă de anul trecut. Podgoria Cotnari este una dintre cele mai vechi din Europa şi ne mândrim cu asta. Pe de altă parte, suntem singurii producători din România care cultivă doar soiuri autohtone, şi anume Fetească Albă, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin şi Fetească Neagră”, constata Dan Cherăscu, reprezentant regional al Casei de Vinuri Cotnari.
Condiţii optime au fost şi în Republica Moldova, unde Crama Cricova anticipează că se vor obţine vinuri de calitate. „Nu am avut un an foarte secetos, dar nici prea multe ploi. Iar asta ne-a avantajat, pentru că anul acesta am obţinut o recoltă foarte bună de struguri şi ne aşteptăm şi la un vin de calitate. Gama de vinuri seci este din ce în ce mai apreciată de consumatorul român”, ne-a mărturisit Cristi Croitoru, reprezentant de vânzări. Potrivit acestuia, în prezent, Cricova deţine o cotă de 17% din piaţa românească, însă China este cea mai importantă destinaţie pentru acest vin moldovenesc.
DINESCU: „ŢĂRANUL ROMÂN A MURIT CA PRODUCĂTOR”
În ultima zi de târg l-am întâlnit şi pe poetul Mircea Dinescu, el însuşi producător de vinuri (şi încă unele foarte bune, simt nevoia să fac această mărturisire!), care şi-a răsfăţat clientela nu doar cu rosé-ul delicat ca o petală de trandafir, ci şi cu bucatele sale deosebit de gustoase. „Tot ce producem noi este bio. Începând cu pâinea care e făcută cu făină de la moară, porcul de ţară, viţelul crescut de mine, zacusca, salata de vinete şi terminând cu murăturile”, ne povestea poetul cu farmecu-i caracteristic. L-am întrebat ce părere are despre agricultura românească, iar răspunsul său nu ne-a surprins câtuşi de puţin: „Ţăranul român a fost marginalizat. Din proprietar, el a ajuns arendaş. El a murit ca producător, vinde doar pe marginea şanţului. Ţăranul român ar fi avut un mare viitor, dacă în loc să se mizeze pe agricultura asta de mii de hectare se păstra mica fermă, care să producă şi carne, şi lapte, şi legume, nu doar pentru consum propriu, ci şi pentru piaţă”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)
Videouri atasate
Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti.
Brandurile grupului, din print sau digital, s-au impus în timp prin varietate, profesionalism și calitate, devenind Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998.
