Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Activitate intensă de cercetare la SCDA Brăila

Publicat: 18 iunie 2019 - 19:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ziua de 10 mai 2019, la Brăila s-a desfăşurat simpozionul aniversar al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, la împlinirea a 65 de ani de la înfiinţare. Tema întrunirii a fost „Perfecţionarea sistemelor şi tehnologiilor de cultură a plantelor în scopul reducerii impactului schimbărilor climatice şi pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile şi eficiente”. La eveniment au participat peste o sută de specialişti din domeniul agriculturii, cercetători, fermieri, profesori universitari şi studenţi.

„Mă bucur că la Brăila este un nucleu valoros de cercetare care să pună la bază tehnologiile noi. Prezidiul ASAS acordă distincţia Meritul Academic SCDA Brăila cu prilejul aniversării a 65 de ani de activitate în slujba cercetării ştiinţifice româneşti şi a realizărilor şi stilului deosebit pentru dezvoltarea agriculturii româneşti”, a ţinut să precizeze Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de {tiinţe Agricole şi Silvice, în cuvântul său, înmânând directorului SCDA Brăila o plachetă cu înalta distincţie acordată staţiunii.
Mesajul ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost transmis de către oficialul MADR, Maricel Floricel Dima, care a subliniat „interesul major pe care MADR îl acordă cercetării agricole, sector pe care noi îl considerăm vârful de lance al agriculturii în România”.

Activitate intensă de cercetare la SCDA BrăilaClick pe poza pentru galerie!

Câteva repere
În deschiderea manifestării, directorul SCDA Brăila, Marcel Bularda, a prezentat evoluţia şi realizările unităţii de la înfiinţare şi până în prezent. Acesta a accentuat importanţa pe care a avut-o activitatea ştiinţifică a staţiunii pentru reabilitarea terenurilor degradate antropic, precum şi pentru monitorizarea permanentă a evoluţiei climatice în Bărăganul de Nord, dar mai ales pentru soluţiile tehnologice pe care le-a oferit în vederea implementării unei agriculturi durabile şi eficiente. La fel de importanţi sunt şi specialiştii pe care staţiunea i-a pregătit şi cu ajutorul cărora s-a înfiinţat învăţământul universitar agronomic la Brăila.
Reamintim că SCDA Brăila administrează peste 2.800 ha destinate activităţii de cercetare şi dezvoltare, terenuri irigate, unde produc seminţe din categorii biologice superioare şi furaje pentru animale, exploatarea făcându-se în comun cu firme private pe bază de contracte de asociere în participaţiune.

Zone extinse din Bărăganul de Nord sunt expuse aridizării accentuate
Manifestarea a continuat cu prezentarea a patru referate ştiinţifice. Primul, realizat sub coordonarea lui Marcel Bularda, a vizat perfecţionarea sistemelor şi tehnologiilor de cultură a plantelor în scopul reducerii impactului schimbărilor climatice şi pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile şi eficiente. Studiul a cuprins rezultatele privind stabilirea influenţei aplicării noilor sisteme şi tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilităţii solurilor şi creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor la principalele specii de plante cultivate.
Pe o suprafaţă de trei hectare, s-a realizat un sistem experimental complex, în două locaţii din centrele experimentale Chiscani şi IMB, cuprinzând un experiment cu sisteme de lucrări ale solului, densităţi şi epoci de semănat şi un al doilea cu sistem de fertilizare, sortiment mineral şi organic de îngrăşăminte, epoci de aplicare, cu doze integrale şi fracţionate. Modificările climatice în Bărăganul de Nord, în sensul aridizării unor zone agricole întinse, au fost studiate de SCDA Brăila, previzionându-se o scădere a precipitaţiilor normale de la 445 mm în prezent, la 440 mm în 2025 şi 435 mm în 2050, o creştere a temperaturii medii multianuale de la 11oC în prezent la 11,3oC în 2025 şi la 11,5oC în 2050, o creştere a evapotranspiraţiei potenţiale normale de la 715 mm în prezent, la 730 mm în 2025 şi la 750 mm în 2050. În concluzie, sunt necesare modificări tehnologice corelate cu variabilitatea cadrului climatic, subscrise întregii game de măsuri agropedo-ameliorative şi agrofitotehnice utile ciclului de producţie în sistemul agricol.
Al doilea referat pe tema creaţiilor noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice, prezentat de Ionel Ivan, a accentuat faptul că tematica de cercetare brăileană trebuie să vizeze aspecte legate de ameliorarea orezului, zonarea soiurilor de orez, actualizarea tehnologiilor de cultivare, ameliorarea solurilor sărăturate, cât şi stabilirea unor influenţe induse de tehnologia aplicată asupra calităţii alimentare a orezului. În urma testărilor, în acest an s-a înregistrat noul soi de orez Polizeşti-19.

Fertilizanţi din deşeuri agricole
Daniela Trifan a prezentat rezultatele privind obţinerea de biostimulatori vegetali din deşeuri agricole post-recoltare şi obţinerea de plante medicinale pentru creşterea calităţii produselor agricole şi horticole şi pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile şi eficiente. Astfel, se pot refolosi deşeurile agricole postrecoltare prin biodegradarea cu ajutorul microorganismelor lignocelulozolitice şi adăugarea de extracte de plante medicinale, astfel încât să se obţină - în numai două săptămâni (în funcţie de temperatura din platformă) -, biostimulatori şi biofertilizanţi care pot fi reintroduşi în circuitul natural al elementelor nutritive. În acest mod, deşeurile agricole pot fi refolosite pentru fertilizarea culturilor programate, scăzând cheltuielile cu achiziţionarea de fertilizanţi chimici.
Rezultatele tratamentelor aplicate la plante şi la sol au demonstrat că atât fertilitatea solului, cât şi producţiile au crescut semnificativ. Fluxul tehnologic durează în medie 14 zile, timp în care din 250 kg deşeuri agricole se pot obţine 2.000 litri de biostimulator lichid (Biostim) şi 600 kg de substrat solid (Braisol). Doza medie recomandată este de 2,5 l/ha pentru Biostim, în 2-3 tratamente (aplicare foliară odată cu alte tratamente fitosanitare), şi 600 kg/ha pentru Braisol (încorporat în sol).

Genetica străină vs. sămânţa autohtonă
Ultimul referat ştiinţific privind aspecte ale activităţii de producere de sămânţă la SCDA Brăila pentru dezvoltarea unei agriculturi zonale durabile şi eficiente, prezentat de Neagu Rotea, a semnalat anumite aspecte nefavorabile acestui domeniu. Între acestea se constată scăderea suprafeţelor cultivate cu soiuri şi hibrizi româneşti şi creşterea celor însămânţate cu genetică străină. De aceea, producătorii de sămânţă vor trebui să-şi stabilească cu atenţie structura de culturi semincere şi să-şi dimensioneze producţia, ţinând cont de gradul de asigurare a desfacerii seminţelor şi de evitarea stocurilor. De asemenea, trebuie îmbunătăţită activitatea de marketing a unităţilor, având în vedere faptul că firmele multinaţionale au compartimente puternice, individualizate şi specializate pe această activitate, cu posibilităţi financiare mari şi flexibilitate în comercializare.
În finalul manifestării, directorul SCDA Secuieni, Elena Trotuş, a înmânat directorului SCDA Brăila o plachetă aniversară, iar unitatea a acordat diplome angajaţilor şi colaboratorilor staţiunii.

 

PROIECT: MONITORIZAREA CULTURILOR CU DRONELE
Nucleul de cercetători ai SCDA Brăila are în intenţie finanţarea unui proiect ce vizează monitorizarea stării culturilor agricole cu ajutorul dronelor. „Încercăm o nouă experienţă în ceea ce priveşte monitorizarea câmpurilor experimentale cu ajutorul dronei. Practic, vom corobora hărţile pe care ni le furnizează drona cu analizele de sol (agrochimice) şi plantă (biochimice). În cadrul proiectului, urmărim starea de vegetaţie, gradul de sănătate şi starea de nutriţie a culturilor agricole”, ne-a explicat Daniela Trifan, unul dintre iniţiatorii acestui proiect.
În final, un soft de prelucrare a datelor stânse în urma monitorizării cu drona va fi pus la dispoziţia fermierilor. Astfel, cultivatorii vor şti de acasă ce se întâmplă în câmp şi vor avea timpul necesar de intervenţie imediată cu tratamentele adecvate atunci când situaţia o va cere.
În Câmpul experimental de la Chiscani, al SCDA Brăila, specializat pe soluri şi condiţii de terasă, se derulează experienţe cu soiuri de grâu, orz şi hibrizi de porumb rod al cercetării agricole româneşti, puşi în analiză comparativă cu alţi produşi existenţi pe piaţă. „În loturile de cercetare se urmăreşte aplicarea diferitelor tratamente la sămânţă, atât la grâu, orz, cât şi la porumb şi floarea-soarelui, tratamente foliare cu diferite produse existente pe piaţa de profil, dar şi analizarea rezultatelor din punct de vedere productiv şi calitativ”, a susţinut Daniela Trifan.
Tot aici sunt derulate o serie de experienţe privind testarea unor populaţii locale de soiuri de grâu, secară, orz şi triticale, experienţe cu îngrăşăminte foliare (doze şi epoci) la grâu, tratamente la sămânţă împotriva gândacului ghebos al cerealelor, cercetări privind identificarea unor rase de lupoaie, precum şi testarea de tratamente la sămânţa de porumb şi a unor îngrăşăminte foliare la culturile prăşitoare.


Articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-31 iunie 2019)

Vizualizat: 71 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?