Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ziua Porumbului la Orezu - ediţie aniversară

Publicat: 25 octombrie 2019 - 13:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 12 septembrie a.c., în satul Orezu, judeţul Ialomiţa, zece firme producătoare de seminţe şi-au prezentat în câmp genetica la cea de-a zecea ediţie a „Zilei Porumbului”, în ferma Elsit, administrată de Nicolae Sitaru.

De obicei, rămân destul de circumspect în a trage concluzii după o astfel de manifestare. Voi căuta să aduc argumente foarte puţin contestabile în sprijinul concluziei finale a acestui articol. Până atunci, pot spune cu mâna în dreptul inimii că cea de-a zecea ediţie a „Zilei Porumbului” de la Orezu a adus rezultate deosebite în contextul unui alt an agricol destul de zbuciumat!
Am căutat să fac o paralelă cu un an asemănător din punct de vedere climatic şi, trebuie să recunosc, am avut o surpriză. Anul 2016 a beneficiat de precipitaţii în cuantum de 330 litri/mp, iar anul acesta undeva la peste 283 l/mp. A fost importantă concentrarea precipitaţiilor în lunile mai şi iunie în fiecare dintre aceşti ani. Adică în momentele optime pentru porumb. În 2016, în aceste două luni au căzut 175 l/mp, iar în 2019, 177 l/mp. În rest, precipitaţiile au fost repartizate cam la fel în celelalte luni de viaţă ale porumbului. Tehnologia a fost şi ea asemănătoare, deosebindu-se cumva doar la arătura din octombrie, deoarece în 2018 solul a fost scarificat, lucrare urmată de două discuiri, spre deosebire de 2015, când, tot în octombrie s-a arat la 30 cm, apoi s-a intervenit cu două discuiri. În rest, aceeaşi densitate de semănat (70.000 b.g./ha), aceleaşi fertilizări de bază (aproximativ 300 kg azotat de amoniu încorporat odată cu pregătirea patului germinativ), urmate de aplicarea de îngrăşăminte complexe 18.46.0. Aici diferă cantitatea aplicată: în 2016 - 95 kg/ha, iar în 2019 - 137 kg/ha. Erbicidările au fost reduse la doar două treceri (nu s-a mai erbicidat în faza de 4-6 frunze!), vizavi de trei treceri în 2016. Fără insecticide, fără fungicide şi fără prăşit mecanic.

Ziua Porumbului la Orezu - ediţie aniversarăClick pe poza pentru galerie!

O genetică ce promite din ce în ce mai mult
Planta premergătoare a fost soia anul acesta (ceea ce ar fi putut lăsa un plus de azot disponibil suplimentar porumbului), pe când în 2016 a fost grâul şi floarea-soarelui. Oricum, e de subliniat că diferenţele tehnologice şi cele de ambient climatic sunt destul de nesemnificative pentru rezultatele destul de diferite obţinute. Astfel, în 2016, vârful absolut de producţie a fost atins de un hibrid Dekalb (DKC 5141) cu 9,8 t/ha, pe când Pioneer aduna toţi cei 6 hibrizi participanţi peste linia de 9 t/ha. Am remarcat atunci şi un hibrid de la Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” (Rep. Moldova), care trecea de bariera celor 9 t/ha. Anul acesta, însă, moldovenii nu mai fură prezenţi la competiţie, însă a reapărut pe scenă INCDA Fundulea, care a realizat acum, cu hibridul Felix, o producţie de 12.703 kg/ha, iar vestitul hibrid Olt a depăşit 10 t/ha!
Dacă facem un calcul brut între maximul producţiei obţinute în 2016 (9,8 t/ha) şi cele peste 15,1 t/ha ale hibridului Corteva de anul acesta, observăm o diferenţă de peste 5 t/ha. Ceea ce este, trebuie să recunoaştem, remarcabil! Cert este că anul acesta producţia maximă obţinută în 2016 în lotul de la „Ziua Porumbului” a fost întrecută şi de Olt-ul nostru cel de toate zilele! Nu putem afirma că doar genetica a făcut diferenţa. Cum nu putem da „vina” pe cântar sau pe recoltatul mult mai performant. Undeva în adâncul pământului nu cred că a apărut o modificare semnificativă, ci, mai degrabă, dincolo de toate aspectele tehnologice şi de genetică, se pare că modificările climatice au condus şi ele la ridicarea producţiilor! E doar o observaţie de ziarist care nu are studii agronomice, aşa că e o părere culeasă din realitatea cifrică!

Să vorbim şi despre oameni
Absentul numărul 1 al evenimentului a fost preşedintele autosuspendat la LAPAR, Laurenţiu Baciu. Au mai lipsit şi alţi fermieri importanţi care îl acompaniau pe ex-liderul LAPAR, semn că ceva s-a fracturat la acest nivel. Însă la masa festivă s-a discutat despre viitorul LAPAR şi au apărut propuneri de genul Nicolae Sitaru preşedinte. Dar acesta a demisionat şi de la ACCPT Ialomiţa, lăsând locul unui tânăr. Cu certitudine nu va îmbrăca din nou cămaşa de lider LAPAR, pe care o dezbrăcase în favoarea lui Laurenţiu Baciu cu ceva timp îndărăt. Gheorghe Albu, interimarul de la LAPAR, alături de Mihai Anghel, discutau de zor de una de alta, ca doi boieri din vremi trecute cu latifundii şi crame de soi. Alexandru Baciu a trecut ca o cometă prin câmpul cu genetică de porumb şi l-am surprins alături de Corina şi Raluca Mareş. Emil Dumitru, fostul lider Pro Agro, a plecat înainte de a veni ministrul Agriculturii, Petre Daea, care s-a lăsat aşteptat mult de tot, mai ales pentru cei care aşteptau ospăţul oficial. Oricum, imensul cort s-a tot golit la discursul sforăitor al tătucului de la Castelul din Bulevardul Carol I, care nu prea mergea pe post de desert!
Discret şi plin de viaţă mi s-a părut Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor (for decizional) care, cu o pălărie de paie căpătată în drumul printre hibrizii performanţi, a vorbit cu toată lumea şi s-a îmbrăţişat cu fermierii de care îl leagă prietenii ori relaţii de afaceri, deoarece şi acesta este fermier la bază. L-am fotografiat alături de doi fermieri francezi simpatici şi foarte buni profesionişti. Unul dintre ei, fiind Arnaud Perrein, preşedintele APPR, for asociativ care se pare că a câştigat încrederea celor mai performanţi fermieri din România prin implicare şi profesionalism. O parte importantă a succesului APPR fiind echipa condusă cu pricepere de Alina Creţu.
Oricât m-aş strădui, nu mi-ar ajunge o revistă să-i remarc pe cei cu care am dat mâna şi am schimbat impresii la firul... coceanului. Petrică Azoiţei, administratorul Agroind Focşani, nu putea lipsi din relatarea mea. Anul acesta sărbătoreşte o jumătate de veac de când a absolvit Facultatea de Mecanică Agricolă de la Braşov şi acum se antrenează pentru centenarul acestei sărbători prin modul vivace şi veşnic ştrengăresc de a pune problema.
Ziua Porumbului la ferma Elsit este o sărbătoare în sine şi, de ceva vreme, mă tot uit cum se rotunjesc cifrele. Nici nu ştiu când au trecut zece ediţii ale acestui eveniment al fermierilor şi când au crescut fiii lui Sitaru ca în poveşti! Nicolae Sitaru este unul dintre fermierii fericiţi, deoarece are cine să-i ducă businessul mai departe!

Nicolae sitaru cu cei doi fii, Bogdan si Dan_b

NUMĂRUL „COMPETITORILOR” ESTE ÎN DESCREŞTERE, DAR REZULTATELE SUNT VIZIBIL MAI BUNE
Continuând paralela cu anul 2016, observ că din cele 16 firme participante atunci, doar şapte au mai putut fi regăsite în câmp anul acesta. E adevărat că acestea sunt firme de top (Corteva, Dekalb, Syngenta, Euralis, KWS, Caussade şi Maisadour) care nu îşi permit să iasă din schemă. În rest, au apărut două entităţi cu genetică: Fundulea (INCDA Fundulea şi Seminţe Fundulea) şi firma RWA, despre care nu vă pot spune prea multe, deşi au avut rezultate frumoase, doi dintre hibrizii lor trecând pragul de 14 t/ha.
Syngenta a avut trei hibrizi care au dat peste 13 t/ha, Dekalb a prezentat tot trei hibrizi care au depăşit acest prag, dar şi unul care a trecut de 14 t/ha, iar un al cincilea s-a situat cu doar 3 kg sub 13 t/ha. Caussade are şi ea rezultate foarte bune, trei hibrizi trecând de 13 t/ha şi unul dintre ei depăşind 14 t/ha (Gasti). KWS a prezentat patru hibrizi cu peste 12 t/ha şi unul care a urcat în „tărâmul” celor 14 t/ha (Durango).
O genetică destul de echilibrată la „Ziua Porumbului” de la Orezu, la un nivel înalt! Nu mai vorbim de hibrizii Corteva, care au obţinut trei dintre ei peste 13 t/ha şi încă unul care a trecut de 15 t/ha, „Il Campione del Orezu” - P 0943. Seminţe Fundulea a adus doi hibrizi care au depăşit 12 t/ha şi niciunul nu a coborât sub 10 t/ha. Trebuie subliniat că şi INCDA Fundulea a avut un hibrid care aproape a ajuns la 13 t/ha, ceea ce este promiţător.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)

Vizualizat: 261 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?