Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ziua Câmpului şi Donau Soja, la IF Porumbeni

Publicat: 28 noiembrie 2017 - 10:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 8 septembrie, m-am aflat în Republica Moldova, la sediul Institutului de Fitotehnie Porumbeni, din satul Paşcani, raionul Criuleni, alături de 150 de invitaţi care au participat la ”Ziua Câmpului”. 

Evenimentul este destul de complex iar marja de interes destul de ridicată. Aproape că nu simţi că ai ieşit din România. Poate doar atunci când o parte din prezentări se face doar în limba rusă realizezi că ai depăşit graniţa. În schimb, oamenii de ştiinţă din agricultură par mai aplecaţi asupra câmpului. Mai aproape de ţărână, cum s-ar spune, deşi au cam aceeaşi hibă ca şi reprezentanţii mediului academic din ţară: distanţarea de interesul imediat al fermierilor.

Ziua Câmpului şi Donau SojaClick pe poza pentru galerie!
Descinderea oaspeţilor pe platoul din faţa clădirii centrale a Institutului de Fitotehnie Porumbeni a fost un spectacol de căldură umană, cumva uitată pe la noi prin ţară. Îmbrăţişări reale, bucurie nedisimulată şi interes.
Din patria noastră a sosit o delegaţie a Asociaţiei Fermierilor din România, în frunte cu directorul executiv Adelina Popescu, care este cunoscută la Chişinău în mediul academic. De la SCDA Turda a sosit directorul Nicolae Tritean, însoţit de secretarul ştiinţific, Felicia Mureşanu. Dragoş Dima, preşedintele Donau Soja România, este aici ca acasă. Cunoaşte pe aproape toată lumea şi ai impresia că este gazdă. El întâmpină, îndrumă şi se mişcă oarecum brownian, exceptând partea cu haoticul.

Discursurile oficiale au deschis evenimentul
Viceministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Parea, a rostit un discurs anemic, profund paralel, strict politic, deşi nu se simţea stingher printre agronomi. A urmat reprezentantul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Tudorache, secretarul ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Agricole. Un om pregătit, cu mult bun simţ, ca şi discursul său axat pe acceptarea realităţilor din agricultură. Distinsul academician a sosit pe jos, venit probabil cu un autobuz până la strada principală, de unde mai sunt vreo 2 km în urcare până la institut. Directorul interimar al IF Porumbeni, Vasile Maticiuc, părea prea prins de prezenţa oficialului ministerial, în schimb secretarul ştiinţific, Silvia Mistreţ, părea adevăratul şef. Primarul comunei Paşcani, Vasile Gîrbea, este legat cu agricultura, deşi a avut o afacere în transporturi, după ce a muncit prin străinătate. Primăria a înfiinţat din 2016 Întreprinderea Municipală Agricolă Paşcani, prin intermediul căreia fac parteneriate cu fermierii pentru a exploata rezerva de teren agricol al primăriei. Atât primarul, cât şi Veaceslav Burlac, preşedintele Consiliului Raional Criuleni (care este şi preşedintele Uniunii Consiliilor Raionale) sunt aşa de tineri, încât zăresc o undă de viitor pentru fraţii noştri de peste Prut. Chiar şi un alt viceministru al Agriculturii, Iurie Uşurelu, pe care am avut ocazia să-l întâlnesc la Bălţi şi la Congresul Donau Soja de la Budapesta, este tot în categoria tineri politicieni.
Reprezentantul Donau Soja în Republica Moldova, Galina Leasenco, a deschis interesul participanţilor pentru vizitarea câmpului demonstrativ cu 33 de soiuri de soia, pregătit pentru inspecţia de front.

Vizitarea loturilor a început cu hibrizii comerciali IF Porumbeni
Aici, directorul interimar al IF Porumbeni a prezentat lotul de hibrizi comerciali. O ofertă generoasă începând de la Rosmold 159 CRf, care este un hibrid triplu, ultratimpuriu cu FAO 160, până la tânărul Porumbeni 402 MRf, care este un hibrid simplu modificat, semitardiv cu FAO 400, cu destinaţie alimentară (mălai, crupe de mălai şi fulgi de porumb), având bob sticlos. De altfel, oferta de porumb cu bob sticlos avea nevoie de un produs care să ofere şi o productivitate ridicată. Eu am pus ochii pe un hibrid frumos, tot pentru mămăligă, Porumbeni 397 MRf.
Deplasarea spre lotul de soia s-a făcut cu microbuze şi cu două autobuze parcă rupte din istorie. Aici, regina soiei moldave, Maria Iacobuţa, a prezentat soiurile create la Bălţi. Cu emoţie şi cu multe detalii. Printre cei care au prezentat loturile de soia, am recunoscut-o pe vechea noastră cunoştinţă, Alexandru Tatarciuc, director de dezvoltare afaceri al WeTrade Agro. Businessul a evoluat foarte mult şi înspre vânzarea de tehnică şi de inputuri agricole, aşa că este nevoit să facă şi muncă de promotor. Dar tot ceea ce este legat de câmp este bine, spune fermierul moldovean. La birou, în ferma WeTrade Agro, se descurcă mai bine feciorul, pe când fata lui lucrează în Germania ca medic.

Tehnicile conservative câştigă teren şi în Moldova
IF Porumbeni a dezvoltat şi o şcoală de câmp pentru fermieri IFAD (un fel de SAPARD), unde se urmăreşte implementarea tehnologiilor conservative de lucrare a solului. Aici lumea agriculturii a fost mai atentă decât la celelalte ateliere. Mai ales că s-a prezentat şi tehnica agricolă de generaţie nouă în demonstraţii de câmp. Utilaje aduse de Case, Landini şi Kinze. Într-un fel mi-am adus aminte de începuturile SAPARD în România şi de modul exaltat şi destul de semiprofesionist al acelei perioade. Dar plin de speranţe şi ambiţii.
Printre cei interesaţi de demonstraţii, l-am zărit şi pe Gheorghe Airinii, fermier din zona de nord, în raionul Bălţi, „pământean cu Maria Iacobuţa, din acelaşi sat din Bucovina”. Acum munceşte 600 ha, din care 250 cu soia, dar spune că a fost un an extrem de secetos şi deci slab pentru soia. Chiar şi la Porumbeni, unde lotul Donau Soja s-a semănat destul de târziu, pe 6 mai a.c., precipitaţiile au fost inexistente între 15 mai şi 21 iulie, ceea ce a influenţat puternic negativ experimentele.
În Republica Moldova se repetă la o anumită scară ceea ce s-a întâmplat şi pe la noi în perioada de dinaintea aderării la UE. Acesta poate să fie un semn bun, totuşi. Iar spre atenţia fermierilor noştri, unii deja au înţeles şi arendează teren în Moldova sau chiar cumpără proprietăţi agricole (terenul agicol nu trece de 1.000 euro/ha). E adevărat că şi unii fermieri moldavi arendează sau cumpără teren agricol la noi. E ca şi cum ne-am uni prin agricultură, imediat după limbă.

 


IF PORUMBENI DEŢINE 60% DIN SUPRAFAŢA CULTIVATĂ CU PORUMB
L-am întrebat pe Valentin Cioban, şeful laboratorului de ameliorare a porumbului de la IF Porumbeni, despre cum sunt plătiţi cercetătorii moldoveni. Cu destul amar, mi-a povstit că salariul nu depăşeşte 5.500 lei moldoveneşti net. Deşi ar trebui să primească o cotă de autor pentru seminţele create, din păcate legislaţia le limitează veniturile. Ceea ce se întâmplă şi la nivel macro. Deşi institutul are venituri importante din vânzarea seminţei (peste 5.000 tone seminţe de porumb), care acoperă circa 60% din suprafaţa cultivată cu porumb din Moldova. Cât priveşte viitorul, se pare că IF Porumbeni va fi unit cu Institutul „Selecţia” din Bălţi şi trecut la Ministerul educaţiei şi cercetării.

 

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 162 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?