Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un secol de la Reforma Agrară din 1921. Cui şi la ce a folosit acest act politic?

Publicat: 07 octombrie 2021 - 19:58
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Reforma agrară din 1921 a rămas, în memoria colectivă, ca unul dintre momentele de cotitură din istoria agriculturii române. Dar în ce direcţie a luat-o această ramură a economiei, încă nu este suficient de clar nici în ziua de astăzi. 

Cui şi la ce a folosit acest act politic, vom analiza în rândurile următoare.

În timpul Marelui Război, regele Ferdinand a promis în mai multe rânduri ostaşilor care luptau pe front că după încheierea ostilităţilor vor fi recompensaţi cu pământ. Căci, pe atunci, visul oricărui ţăran era acela de a avea pământ în proprietate. De multe ori pământul era privit ca o valoare intrinsecă, indiferent de puterea de a-l lucra a posesorului. Căci pământul se comportă la fel, indiferent de vremuri şi regimuri: produce doar atunci când este lucrat. Cu cât mijloacele şi tehnologiile folosite sunt mai eficiente, cu atât produce mai mult. Altfel, rămâne doar un titlu de inventar!

reforma agrara_b

 

Trei obiective majore


Dar să revenim la chestiune. Iniţial, Reforma a urmărit trei obiective majore. Primul dintre ele a fost onorarea promisiunilor făcute de către Casa Regală. Celelalte două erau de sorginte economică şi socială. Pe de o parte s-a urmărit îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a ţărănimii mici, fără pământ sau cu pământ puţin. Pe de altă parte, a fost redusă marea proprietate funciară.

 

Cine a suportat costurile?


Trebuie spus că, în conformitate cu planul iniţial, marii boieri expropriaţi au primit despăgubiri pentru terenurile pe care le-au pierdut. Aceste despăgubiri au fost avansate de către Stat şi urmau să fie recuperate eşalonat de la ţăranii împroprietăriţi. Până la urmă, însă, doar aproximativ jumătate din sumele datorate au fost recuperate. Dacă la aceasta adăugăm şi inflaţia din prima parte a perioadei interbelice, putem afirma că cea mai mare parte a costurilor Reformei a fost plătită de către Statul Român!

 

Revenind la cifre...


... socoteala iniţială nu s-a potrivit până la capăt cu ceea ce a ieşit. Dintre cei peste 2.309.000 de ţărani săraci înscrişi pe liste nu au primit pământ decât 1.479.000, adică 64%.

În urma Reformei, marea proprietate funciară s-a redus la 15-17% din suprafaţa arabilă a ţării. Conform unor analişti, prefacerea marii proprietăţi funciare în mică proprietate ţărănească a avut, dincolo de efectele sociale, un impact economic negativ. Marea exploataţie a fost redusă la una mică, cu un inventar rudimentar şi cu randamente scăzute.

 

Zece ani mai târziu...


În 1930, lucrurile se înfăţişau astfel: în România erau înregistrate 3.281.000 de exploataţii agricole. Dintre acestea doar 2.700 erau mai mari de 500 ha, cărora li se adăugau alte 9.500 cu suprafaţa cuprinsă între 100 şi 500 ha.

La polul opus se aflau cele 2.460.000 de gospodării cu suprafeţe sub 5 ha, urmate de alte 460000 de exploataţii cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 10 ha.

Trendul a continuat şi după aceea: până în 1940, numărul total de exploataţii scăzuse la 2.257.050, cu peste un milion. Numărul marilor exploataţii, de peste 500 ha, se redusese la 631, iar al celor între 100 şi 500 ha scăzuse şi el la sub jumătate, respectiv 4.234.

Micile gospodării ajunseseră la 1.733.439, iar al celor între 5 şi 10 ha la 381.444. Cele cuprinse între 10 şi 20 ha numărau 100.932, şi ele în scădere aproape la jumătate faţă de 1930, când erau 180.000.

În concluzie, Reforma Agrară din 1921 este un exemplu concret despre cum transformările sociale ajung să fie făcute pe spinarea economiei!

Click AICI şi vezi cum s-a desfăşurat Reforma lui Cuza de la 1864!

 

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV

Vizualizat: 598 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Imagini din cadrul expoziţiei şi târgului de ovine "BREAZA - Regina Ţurcanelor". Realizările, greutăţile şi dorinţele membrilor Asociaţiei Crescătorilor de Oi "Retezatul-Haţeg" ne-au fost expuse de către Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociației.

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?