Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Staţiunea de la Lovrin trimite sămânţa la export

Publicat: 13 iunie 2017 - 01:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ziua Câmpului a fost marcată şi anul acesta la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin, instituţie cu peste 70 de ani de existenţă, considerată a fi un adevărat etalon pentru activitatea ştiinţifică din România. Ziua Câmpului a fost marcată şi anul acesta la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin, instituţie cu peste 70 de ani de existenţă, considerată a fi un adevărat etalon pentru activitatea ştiinţifică din România. 

La eveniment au participat câteva sute de fermieri din zona de vest a ţării, invitaţi să afle mai multe despre potenţialul genetic al materialului semincer creat în laboratoarele unităţii din judeţul Timiş, punându-se accent pe cultura de grâu.
Ciprian şi Alex sunt cele două soiuri pe care SCDA Lovrin încearcă să le promoveze pe piaţa autohtonă şi nu numai. Sunt soiuri de o calitate deosebită, având un nivel al proteinei foarte ridicat. Soiuri care, potrivit cercetătorilor bănăţeni, au un grad foarte mare de adaptare la condiţiile de climă şi sol.

Ziua Campului LovrinClick pe poza pentru galerie!

Sămânţă apreciată în Italia
Dacă până nu de mult activitatea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin depindea aproape în totalitate de fondurile obţinute de la bugetul de stat, în prezent instituţia bănăţeană încearcă să se gospodărească singură, găsind, se pare, soluţii de supravieţuire.
„Am încheiat un contract cu distribuitorul de inputuri Alcedo, care s-a angajat să preia toată cantitatea de sămânţă produsă de SCDA Lovrin. Este vorba de cele două soiuri de grâu, tot atâtea de ovăz, doi hibrizi de porumb, un soi de soia, unul de mazăre şi o parte din producţia de muştar. Pe de altă parte, întreaga producţie de sămânţă de plante furajere este contractată pentru a fi exportată în Italia. Intenţia noastră este să mărim suprafaţa cel puţin în cazul loliumului perene. Aşadar, pe lângă activitatea de cercetare, dorim să ne consolidăm poziţia şi în ceea ce priveşte producerea de sămânţă, având şi această posibilitate de a ne adresa pieţelor externe”, ne-a declarat Marinel Horablaga, directorul instituţiei.

Lot experimental vechi de 50 de ani!
Cu această ocazie am putut afla şi despre un experiment de lungă durată desfăşurat în cadrul staţiunii, pe o suprafaţă de 4 hectare, un model de cercetare unic la nivel naţional şi poate chiar mondial. Este vorba despre o experienţă înfiinţată în 1967, în care timp de 50 de ani, pe acelaşi perimetru s-au aplicat în fiecare an 98 de combinaţii şi tipuri de îngrăşăminte chimice, într-un sistem de rotaţie. Este o experienţă care demonstrează efectele în timp ale modului de fertilizare la culturile agricole, ne explică Nicolae Dragomir, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Timişoara şi cercetător la SCDA Lovrin.
„Astfel, putem vedea ce se întâmplă în relaţia sol - plantă - mediu. Acest lucru este foarte important pentru că orice input, din punct de vedere al modului de fertilizare a plantelor agricole, are un impact direct asupra activităţii microbiene din sol, asupra sistemului radicular al plantelor, asupra conţinutului de humus şi al gradului de asimilare a acestuia iar în final asupra calităţii şi productivităţii plantelor, dar şi asupra mediului înconjurător. Noi am măsurat aici atât aspectele cantitative, exprimate în productivitatea speciilor de plante care se succed într-un anumit sistem de rotaţie, dar în acelaşi timp ne interesează şi calitatea producţiei obţinute”, ne-a declarat cel care deţine şi funcţia de preşedinte al filialei Timiş a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Atenţie la seceta atmosferică!
La eveniment a fost prezent şi Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, care a dorit să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul secetei atmosferice. Printre altele, spunea el, ar trebui să acordăm mai multă atenţie oscilaţiilor de temperatură, densităţii plantelor, relaţiei dintre tehnologie şi rezerva de apă din sol. „E nevoie de un sistem de gestionare corectă a tehnologiei lucrărilor solului. Este o mare greşeală ca la câmpie, în Bărăgan sau Dobrogea, să se mai facă arături de vară, în condiţiile în care România pierde în fiecare an 0,1 la sută din procentul de humus", avertiza vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care este şi cercetător senior la SCDA Lovrin. Asta înseamnă că anual dispar un milion de tone de humus din solurile româneşti. Prin eroziune şi degradare se pierd peste 150 de milioane de tone de sol, susţine Tabără.
„Discutăm foarte mult despre secetă. Dar în România nu seceta pedologică este o problemă, ci seceta atmosferică. Dacă aţi urmărit în ultimii ani, s-a văzut că efectele secetei nu au fost de jos în sus, de la sol. Uscarea frunzelor de porumb, de pildă, s-a realizat de sus în jos. La fel se întâmplă şi la floarea-soarelui. Noi va trebui să creăm acele soiuri şi cultivare rezistente care să poată fi apoi semănate timpuriu, să evităm astfel seceta din vară. Aşadar, avem nevoie de soiuri cu toleranţă la temperaturi scăzute şi la oscilaţiile de temperatură. Anul acesta, grâul are o talie cu 20-30 la sută mai scundă faţă de anii trecuţi. Partea generativă la grâu şi orz se formează în februarie, mai ales atunci când avem ierni cu temperaturi pozitive”, afirmă Valeriu Tabără.

Asolament de patru ani
Pe de altă parte, consideră Valeriu Tabără, nu mai putem cultiva rapiţă şi floarea-soarelui la un interval de trei ani. E nevoie de o rotaţie mai lungă. „S-ar putea ca în viitor una dintre aceste culturi, rapiţă, floare şi soia, să dispară de pe teritoriul ţării noastre, aşa cum a dispărut şi din Insula Mare a Brăilei. Sclerotinia nu este o boală pe care să o rezolvi în trei sau patru ani. E nevoie, în anumite cazuri, şi de zece ani pentru a scăpa de ea. Pentru că întâlnim forme de rezistenţă extraordinare, greu de combătut. Avem nevoie de un asolament de minimum patru ani la anumite culturi, nu de trei!

Protecţia plantelor din câmpul experimental de la Lovrin a fost asigurată de reprezentanţii Bayer, BASF, Innvigo şi Dow AgroSciences, iar planul de fertilizare a fost susţinut cu produse furnizate de Timac Agro. De asemenea, Arysta LifeScience s-a ocupat de tratamentul seminţelor, în timp ce Combinatul de ~ngrăşăminte Chimice Năvodari a intervenit cu soluţii de biostimulare şi fertilizare a plantelor.

 

E VREMEA CÂNEPEI!
Cultura de cânepă pare să câştige tot mai mult teren în fermele din România, după o perioadă în care nu a prezentat prea mult interes. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin deţine trei soiuri extrem de apreciate, respectiv Armanca, Silvana şi Lovrin 110, primul pentru sămânţă, iar celelalte două pretabile pentru producţia de fibră.
„Cu soiurile create la Lovrin am realizat o producţie de peste 16 tone la hectar de tulpini uscate şi peste 5 tone de fibră. Nu există nici o altă plantă care să furnizeze o cantitate atât de mare de fibre şi de o excepţională calitate. Anul acesta avem circa 2.000 de hectare cultivate cu cânepă şi sunt perspective ca aceste suprafeţe să crească în viitor. Noi nu am făcut faţă cu cererea de sămânţă. Dacă vor exista surse financiare care să stimuleze producţia de cânepă, va creşte şi interesul pentru această cultură. ~n următorii trei ani am putea ajunge să producem sămânţă pentru 20.000 de hectare”, consideră Valeriu Tabără, care spune că este vorba de o cultură extrem de rentabilă, profitul putând fi de până la patru-cinci ori mai mare în comparaţie cu grâul.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 585 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?