Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Precizie, productivitate, profit

Publicat: 12 aprilie 2017 - 01:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La finalul lunii februarie a.c., fermierii şi specialiştii din domeniul tehnologiilor în agricultură au participat la prima ediţie a conferinţei „Agricultura de precizie - Tehnologii şi inovaţii”. Au fost identificate ramurile de aplicabilitate pentru agricultura de precizie. 

„În următorii 30 de ani este nevoie ca producţia agricolă să se dubleze. Iar agricultura de precizie trebuie să înregistreze o creştere de la 3,2 miliarde de dolari în 2015, la 7,87 miliarde de dolari în 2020. Această dezvoltare este încurajată de un buget semnificativ pentru agricultura de precizie în 2016-2017. Sunt 64 milioane de euro alocaţi în orizontul 2020 pentru ferma de precizie şi tehnologii digitale, la care se mai adaugă 30 milioane de euro pentru implementarea programului pilot «Internet of things» la scară largă, pe tema «Agricultură inteligentă şi siguranţă alimentară»”, a declarat la începutul dezbaterilor, Mirela Scarlat, organizator al conferinţei.

Agricultura de precizie - Tehnologii şi inovaţiiClick pe poza pentru galerie!

Ferma de familie, o alternativă la marile ferme
Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro, a prezentat paradoxul existent în agricultura României: fermele mari, de 60.000 ha, dar şi multitudinea de ferme mici, de subzistenţă. „Exploataţia medie în România are 3,6 ha, structurată în 4,8 parcele. Avem nevoie de cadastru. Productivitatea este foarte importantă dacă vrem să fim un jucător important în piaţa agricolă europeană. Dar trebuie să fim realişti, trebuie să ne concentrăm cu finanţarea către ferme care să producă pentru piaţă. Altfel, ne va fi greu să discutăm de performanţă şi productivitate”, a declarat preşedintele Pro Agro.
Cu toate acestea, cele două entităţi pot exista în continuare, o importanţă majoră având însă un mediu rural dezvoltat sustenabil. „Dacă agricultura de precizie înseamnă o resursă umană mai puţină pentru a rentabiliza ferma, eu cred că satul românesc are resursa umană suficientă şi ferma de familie poate reprezenta o alternativă viabilă la marile ferme. Reforma pe care noi o avem de făcut este o politică de comasare a terenurilor. Acestea se fac prin politici agricole, nu agrare. Nu mai este loc de a face politici în care prelungim o agonie fără să avem lucruri clare. Din 2020 probabil vom avea plata pe fermă. România va avea ferme foarte mari care vor primi mulţi bani, dar baza este reprezentată de fermele mici, care probabil vor dispărea”, a declarat Emil Dumitru.

Cum a încetinit performanţa?

Laurentiu Baciu_t
Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, a susţinut că fermierii români sunt tot mai interesaţi să-şi modernizeze exploataţiile, parcul de maşini şi utilaje agricole este departe de o agricultură performantă. „Nu mai avem mult să ajungem în situaţia ca de pe un tablou de comandă din birou să coordonăm activitatea de pe toată suprafaţa. Mai durează, pentru că e nevoie de efortul financiar. Fondurile alocate României au contribuit substanţial. Partea proastă este că nu au fost alocaţi mereu acolo unde trebuie şi cât trebuie. 30% din fondurile absorbite în România au plecat spre protecţie socială. Aşa s-a încetinit performanţa”, a declarat Laurenţiu Baciu.
O necesitate pentru ca agricultura de precizie să-şi atingă scopul este cartarea agrochimică, mai ales că în unele ferme devine dificilă recuperarea cheltuielilor.

Economisiţi 30.000 euro la o lucrare

Florin Neacsu_t
Florin Neacşu, directorul general adjunct al NHR Agropartners, a vorbit despre modul în care agricultura de precizie îmbunătăţeşte activitatea dintr-o fermă, oferind totodată soluţii practice fermierilor. Ca o concluzie, agricultura de precizie aduce o productivitate mai mare, o precizie mai bună şi efectuarea lucrărilor în epoca optimă, o creştere a producţiilor şi o calitate mai bună a lucrărilor, o reducere a costurilor prin scăderea consumurilor cu manopera, combustibilul, seminţele şi pesticidele, dar şi protecţia mediului. Demonstraţia a fost făcută privind utilizarea unui sistem de ghidare pentru tractoare. „Unul dintre avantajele utilizării sistemului de ghidare este că se pot face întoarceri la distanţe mai mari, nu la fiecare trecere, dintr-o singură mişcare, fără să fie nevoie de întoarcerea din trei mişcări. Pentru un hectar, cu laturile de 100 m, la care vrem să lucrăm cu un utilaj de 5 m lăţime, vom avea 20 de întoarceri. Dacă la întoarcerea dintr-o mişcare câştigăm 5 secunde faţă de întoarcerea din trei mişcări, înseamnă că avem un avantaj de 100 secunde la hectar. Avem o acoperire de 5 ha pe oră şi într-o zi de lucru avem 50 ha pe care le lucrăm. Vom avea un avantaj de 5.000 de secunde pe ziua de lucru, adică 1,39 ore câştigate. Putem deci lucra în plus 6,94 ha, cu 17% mai mult, deci o productivitate mai bună a lucrării şi ne putem încadra într-un timp mai scurt, în ferestrele pe care le avem. Dar în plus, luăm un tractor cu consum de 25 l/h, iar la 1,39 ore am câştiga 35 l de motorină pe zi. La o fermă cu 1.000 ha, avem 35 tone de motorină economie, aproape 30.000 euro economie doar pe o lucrare. Putem să terminăm lucrarea în 17,5 zile faţă de 20 de zile, deci câştigăm 2,5 zile”, a explicat Florin Neacşu.

Emil Dumitru_t
Emil Dumitru: „Trebuie să ne gândim ce vom face cu România agricolă: vrem să avem numai ferme foarte mari, sau un mediu rural dezvoltat sustenabil în care să încercăm să intrăm pe piaţă şi cu produse cu indicaţie geografică, produse de nişă, care să ne asigure un echilibru în mediul rural”.

Laurentiu Baciu_t
Laurenţiu Baciu: „Pentru a realiza o anumită producţie, trebuie să ţii cont de foarte mulţi factori: analiza fiecărei specii, condiţiile culturii faţă de sol şi climă. Avem nevoie de o cartare. Noi folosim tractoare şi utilaje foarte performante, dar devine o mare problemă recuperarea cheltuielilor, pentru că piaţa produselor agricole este într-o stagnare, pe când preţul inputurilor este în continuă ascensiune. {i dacă nu modernizezi tehnica, rişti să pierzi obiectul de activitate”.

Varujan Pambuccian_t
Varujan Pambuccian, preşedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei - Camera Deputaţilor: „Agricultura va evolua foarte mult în sensul robotizării în următorii ani. O direcţie în care se merge este biologia sintetică, de a crea bunuri agricole. Mark Poster, în 2013, a creat carne de porc din celule prelevate de la porc, omorând porcul. Este încă o tehnologie scumpă, dar probabil că în maximum 10 ani va intra în competiţie frontală cu tehnologiile clasice din zootehnie”.

Elena Mateescu_t 

Elena Mateescu, director general Admnistraţia Naţională de Meteorologie: „Trebuie să ne aşteptăm la veri din ce în ce mai călduroase, alături de reducerea precipitaţiilor, ceea ce duce la extinderea fenomenului de secetă extremă, mai ales în sudul, sud-estul şi estul ţării. În condiţiile unui scenariu pesimist, în lunile de vară aşteptăm o creştere de peste 4oC, dar nu excludem o creştere reală de până la 2,5-3oC. Aşadar, este posibil ca în sud şi est să semănăm mai târziu la grâu şi mai timpuriu la porumb faţă de perioadele considerate optime acum”.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 370 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?