Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

„Ne jucăm cu otravă!”

Publicat: 16 august 2017 - 16:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• spălarea corectă a maşinilor de stropit

„Peste 50% din cazurile de poluare a apelor de suprafaţă cu produse fitosanitare apar în zone punctuale, şi aici ne referim la ce se întâmplă în curtea fermierului”, spune Ovidiu Ranta, conferenţiar la USAMV Cluj-Napoca. Ranta este, din 2015, Director al Proiectului TOPPS - Protecţia resurselor de apă, ce funcţionează în 12 state, sub coordonarea Asociaţiei Europene a Industriei de Protecţia Plantelor (ECPA).

La expoziţia AgriPlanta - RomAgroTec din 2017, ediţie desfăşurată sub tema „Agricultura şi calitatea vieţii: Sol, Apă, Aer, Plante”, Ovidiu Ranta a fost invitat de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România să le vorbească fermierilor despre ce trebuie să facă pentru a evita poluarea surselor de apă cu Produse pentru Protecţia Plantelor (PPP).

Ovidiu RantaClick pe poza pentru galerie!
„În tot lanţul de distribuţie a substanţelor fitosanitare avem câţiva paşi: transport, depozitare, alimentarea maşinilor, aplicare, respectiv funcţionare în câmp, spălare şi managementul reziduurilor de pesticide. S-a constatat că spălarea maşinii, alimentarea şi managementul reziduurilor reprezintă cea mai mare sursă de poluare, urmată de aplicare, depozitare şi transport”, spune Ovidiu Ranta.

Volumul rezidual: Pierderi şi poluare
Spălarea corectă a maşinilor de tratamente fitosanitare este cel mai important factor pentru a reduce riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu PPP.
Din cauza limitărilor tehnice, un volum rezidual de produse fitosanitare rămâne în maşină, chiar dacă prin duze iese aer. Volume reziduale rămân în rezervor, conducte şi filtre. Dacă volumul de pulverizare necesar nu este calculat cu exactitate sau maşina funcţionează deficitar, cantitatea de soluţie care rămâne în maşină este mai mare.
Volumele reziduale de soluţie depind şi de modul de proiectare al maşinii. Volumul rezidual standard pentru maşinile de erbicidat (0,5% din volumul rezervorului+ 2 l/m rampă) este de 34 litri pentru o maşină cu rezervor de 800 litri şi rampa de 15 m, respectiv de 93 litri pentru o maşină mai mare, cu rezervor de 4.200 litri şi rampă de 26 m.
Pentru maşinile de tratamente fitosanitare vii şi livezi, volumul rezidual standard este de 16 litri pentru un rezervor de 400 litri, respectiv 30 litri pentru un rezervor de 1.500 litri.
Aceste standardele sunt recomandări pentru proiectarea maşinilor de tratamente fitosanitare. Cele mai bune maşini de tratamente fitosanitare sunt cu 50% mai bune decât cele standard.
Experţii care lucrează în Proiectul TOPPS recomandă să cereţi informaţii despre volumul rezidual atunci când cumpăraţi o maşină de tratamente fitosanitare nouă: puteţi economisi substanţă activă şi, totodată, se reduce riscul de poluare a surselor de apă.

Unde „aruncaţi” reziduurile de PPP?
„Ne jucăm cu otravă! Trebuie să conştientizăm că a aduce maşina contaminată în curtea fermei înseamnă a aduce otravă acasă. Maşina trebuie să fie obligatoriu spălată în câmp, atât interior, cât şi exterior, pentru că altfel, substanţele fitosanitare nu se pot biodegrada. Ele sunt biodegradabile, însă doar în contact cu materia organică”, atrage atenţia Ovidiu Ranta.
Volumul rezidual de substanţă rămas în maşina de tratamente fitosanitare după aplicare trebuie diluat cu apă curată şi aplicat pe teren, pe suprafeţele unde nu s-a aplicat doza completă sau într-o zonă netratată a câmpului. De exemplu, puteţi efectua primul parcurs lăsând o zonă de început netratată, iar apoi aplicaţi volumul rezidual diluat pe această suprafaţă. Nu colectaţi niciodată volumul rezidual fără echipamente speciale de protecţie pe suprafeţe tari (asfalt, ciment, pavaj etc.)!

Spălarea interioară
Pentru spălarea interioară a maşinilor de tratamente fitosanitare există două proceduri:
- clătirea rezervorului de trei ori: apa necesară clătirii este adăugată în trei etape. După fiecare clătire, volumul rezidual rezultat trebuie distribuit pe teren. Studiile din Proiectul TOPPS arată că, de exemplu, pentru o maşină de erbicidat de 1.800 litri, concentraţia volumului rezidual scade la 14,5% după o clătire, iar după trei clătiri se reduce la 6,5%. Pentru o maşină de 5.000 de litri, după trei clătiri, volumul rezidual are o concentraţie de numai 0,5%.
- clătire continuă: este mai rapidă, ergonomică şi protejează operatorul, dar necesită kituri de modernizare. Pentru maşini de tratamente fitosanitare mici se pot monta pompe electrice acţionate de sistemul electric al tractorului, iar pentru maşini mari, pompa auxiliară poate fi acţionată de sistemul hidraulic al tractorului. Debitul pompei suplimentare trebuie să fie de cel puţin 90% din debitul maxim necesar duzelor. Costurile sunt între 600 euro şi 1.500 euro.
Pot fi adăugate şi duze rotative pentru spălare. Numărul şi amplasarea acestora trebuie să se realizeze în funcţie de forma rezervorului, astfel încât toată suprafaţa interioară să fie spălată.

Spălarea exterioară
Contaminarea exterioară a maşinilor de erbicidat cu PPP este de aproximativ 0,01% până la 0,1% din cantitatea de soluţie aplicată, însă este mai mare - 0,47% - la maşinile cu aport pneumatic, arată studiile citate de experţii care lucrează în Proiectul TOPPS.
Aceştia recomandă să efectuaţi spălarea exterioară a maşinii de tratamente fitosanitare în câmp, caz în care aveţi nevoie de un dispozitiv de spălare, sau în fermă, doar dacă apa de spălare poate fi colectată, ori în zone active biologic în apropierea fermei, dar care nu au legătură cu sursele de apă. Nu lăsaţi maşina de tratamente fitosanitare în ploaie!
Cele mai bune rezultate se obţin cu aparate de curăţire sub presiune, imediat după tratament. De exemplu, pentru o maşină pentru vii şi livezi, 25 litri de apă de spălare la 4 bari au îndepărtat 97,5% din reziduuri când maşina a fost spălată imediat după tratament. La zece ore după tratament, cu 25 litri de apă au fost îndepărtate doar 70% din reziduuri. Pentru a îndepărta 97,5% din reziduuri au fost necesari 125 litri de apă.

 

Ovidiu Ranta: "Spălarea corectă a maşinilor de tratamente fitosanitare este cel mai important factor pentru a reduce riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu PPP"

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017

Vizualizat: 86 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Soluţii Monosem, Galucho şi Gregoire Besson de la Cons DDA

Soluţii Monosem, Galucho şi Gregoire Besson de la Cons DDA

Cons DDA a prezentat la Agriplanta 2017 două noutăţi pentru piaţa românească: o semănătoare de precizie Monosem hibrid pentru rapiţă şi utilajele Galucho pentru prelucrarea solului. Toate acestea au fost apreciate de către fermierii prezenţi. Utilajul care a stârnit cele mai multe „valuri” a fost semănătoarea Monosem NG plus4 purtată, modificată pentru rapiţă, în condiţiile în care cultivatorii de rapiţă se confruntă cu stabilirea spaţiului critic pentru rapiţă. Utilajele Galucho pentru prelucrarea solului, precum şi discurile grele Gregoire Besson sunt de asemenea apreciate de către fermieri.
Interviu cu Dan Goldiş, administrator Cons DDA.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Rapiţa, cultura anului în Arad! Daniela Herţeg continuă tradiţia familiei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?