Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Miracolul stă dincolo de banalitatea cartofului!

Publicat: 01 aprilie 2019 - 22:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La finele lunii februarie a.c., în Poiana Braşov, cartofari din toată ţara s-au adunat pentru a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Cartofului, unde au “desfăcut” acest produs agricol de banalitatea indusă artificial de comerţul multinaţional, punând în faţa asistenţei provocarea imaginării unei lumi fără cartof!

Cum ar arăta ceafa de porc fără minunata prezenţă a cartofilor prăjiţi?! Ştiu că este de neimaginat ceafa de porc fără alternativa cartofului prăjit, la fel cum ştiu că am trăit în “iepoca de aur” cu speranţa că voi avea ulei destul pentru cartofii prăjiţi în o mie de feluri posibile. Dar numai cine a trecut prin acele vremi va înţelege metafora. Cât priveşte lumea cartofului, da, e una extraordinară prin oamenii aceştia care fac posibil ca miracolul cartofului să fie aşa de banal (prin faptul că ne este atât de accesibil) încât să nu ne punem întrebări existenţiale privitor la cartofii prăjiţi, altele decât cele privind acrilamida. Apropos, Romulus Oprea, preşedintele de facto şi de drept (putem să spunem şi alte astfel de epitete), a ţinut să certe presa generalistă pentru abordările complet lipsite de informare şi de minimă documentare. Norocul presei agricole (SIC!), prezentă în aproape totalitatea ei la conferinţă!

Conferinţa Naţională a CartofuluiClick pe poza pentru galerie!

Fermieri numeroşi şi reprezentativi au asistat la Conferinţa Naţională a Cartofului
Lumea producătorilor de cartofi este specială. Aici întâlnim cei mai mulţi foşti cercetători ajunşi fermieri de soi. Dar şi oameni cu strângere de mână puternică şi aspră, dovadă că ei sunt fermieri în adevăratul înţeles al cuvântului, adică cei care se urcă pe tractor dimineaţa, iar noaptea îi găseşte completând hârtii. Fiecare în parte caută soluţii pentru a nu renunţa la o cultură care până în urmă cu zece ani era aducătoare de satisfacţii. Dovada este că la APIA sunt înregistrate doar 33.246 ha cu cartof (vizavi de 2013 când se înregistrau 56.000 ha), conform evidenţelor interne ale FNC, cifră contrazisă de secretarul de stat din MADR, Alexandru Valentin Ţachianu (fost cultivator de cartof în Dâmboviţa!), care spunea că este chiar mai mică. Însă, spunea domnia sa, în evidenţele operative ale Direcţiilor Agricole Judeţene ar fi nu mai puţin de 177.000 ha (ciudat de mare diferenţă!) cu această plantă miracol. Plantă care este mai bună producătoare de proteină decât fasolea, mazărea sau chiar nucul pe hectarul cultivat, conform studiilor făcute de International Potato Center din Peru. Cât priveşte vitamina C, cartoful este campion mondial pe ramură! Ceea ce a constituit o surpriză şi pentru mine!
Bineînţeles, când a trebuit să scriu despre secretarul de stat anterior numit, nu i-am găsit acestuia nici o fotografie pe internet, deşi fusese numit preşedinte la ADS. Recunosc că a fost pentru prima dată când am aflat că domnia sa este Ţachianu cel vestit! Deşi, ca ziarist, l-am mai zărit din când în când fluturându-şi zâmbetul atotştiutor prin zona MADR. Acum l-am văzut însă prima oară ducând salutul de respect al şefului de la Agricultură către cultivatorii de cartof!

Dieta sustenabilă a omului modern nu exclude cartoful, ba din contră!
Romulus Oprea a avut o comunicare lungă şi extrem de “truistă”. Fapt de altfel recunoscut şi asumat de către domnia sa public. Trebuie să recunosc că a făcut bine, deoarece aceste aşa-zis truisme au fost ori uitate, ori niciodată asimilate. Aşa am putut afla chestii interesante.
O fundaţie cu sediul în Stockholm, EAT, se ocupă cu provocările unei diete sustenabile pentru viitorul omului, dietă bazată pe dublarea consumului de legume, fructe şi nuci cât mai bio şi cât mai calitative, coroborat cu reducerea la jumătate a consumului de carne roşie şi de zahăr! De altfel, China şi India au programe speciale de dezvoltare a culturii de cartof. Ceea ce se vede clar şi în lumea occidentală, atât în America de Nord, cât şi în Europa, din investiţiile prognozate ale procesatorilor de cartof. Dinamica cea mai mare este în prelucrarea cartofilor congelaţi pentru cartofi prăjiţi, care au înregistrat o creştere în 2017 de 47% vizavi de 2009.

2018 a fost un an dezastruos pentru cartof în Europa
Spania a realizat cea mai slabă producţie din istoria scrisă, Germania a raportat cea mai mică producţie de când cele două Germanii s-au reunit după căderea zidului Berlinului, în 1990, iar Olanda a produs cu 20% mai puţin pe cele 166.000 ha cu cartof cultivate (din care 90.000 sunt cu sămânţă de cartof!). Asta a condus la creşterea preţurilor de achiziţie la poarta fermei la o medie de 300 euro/tonă. Medie care pentru Belgia înseamnă un adevărat record, aici înregistrându-se de obicei cele mai reduse preţuri la cartof.
Producţia de sămânţă a fost afectată şi ea. Nici unul dintre fermierii producători de sămânţă din ţara noastră pe care i-am întrebat mi-a spus nu mai are de vânzare sămânţă nici măcar pentru un hectar. Şi i-am întrebat pe mulţi. Pe Mihai Mucsi, pe Ioan Mănoiu, pe Cleonic Sucaciu şi pe mulţi alţii. Iar importurile de sămânţă sunt deja în apropierea cifrei de 1.000 euro/tonă. Semn că anul acesta nu vor putea creşte suprafeţele cultivate în România.

Scade semnificativ interesul fermierilor pentru a cultiva cartof
„De 15 ani suntem tot la răscruce”, spune Romulus Oprea, preşedintele FNC. Cartofarii îşi doresc să asigure măcar jumătate din consumul intern de cartofi, deşi, conform statisticilor europene, suntem pe ultimul loc în UE privind randamentul acestei culturi!
Lipsa depozitelor duce la pierderi de aproximativ 300.000 tone/an. Dar şi în depozite există pierderi, iar, spune preşedintele FNC, promoţiile pe care fermierii români sunt forţaţi să le facă supermarketurilor i-au avantajat pe producătorii străini care au realizat profit acum, la final de sezon, când producătoriii români au rămas fără stocuri. Reprezentantul MADR a “propovăduit” Casa de Comerţ Unirea ca soluţie izbăvitoare, dar atât timp cât producătorii nu au propriile lor depozite, situaţia va fi dificilă. Aproape toţi producătorii fiscalizaţi au afirmat că în 3 din 5 ani au probleme cu a relua cultura, situându-se la limita profitabilităţii sau chiar în pierdere!

Susţinătorii financiari ai evenimentului au prezentat ofertele lor pentru cartofari
Agricover a pomenit de biostimulatorii pe bază de aminoacizi, care prind bine plantelor în condiţii de stres, precum şi de ofertele de creditare şi cele privind logistica, pentru a veni cu rapiditate înspre nevoile fermierilor. Astfel, depozitul central are 6.000 mp iar depozitele teritoriale, 17 la număr, deţin o suprafaţă de depozitare de peste 22.000 mp. Îngrăşămintele şi motorina cu plata la recoltă beneficiază de aceleaşi scheme de finanţare. Robert Rekkers a subliniat însă pericolul creat în piaţă de măsurile aberante ale actualului govern privind, mai ales, ordonanţa prin care se taxează „lăcomia” băncilor!
Bayer, Intermag şi Timac Agro, ca parteneri Agricover, au susţinut prezentări ale produselor pe care le au pentru fermierii cultivatori de cartofi. Conferinţa fiind, ca de obicei, o reuşită!


SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI INFECŢIILE CU MANĂ - PROVOCĂRI CONTINUE
La Conferinţa Naţională a Cartofului s-a vorbit cu patimă. Preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, a subliniat că fermierii devin tot mai dependenţi de subvenţii, ceea ce nu e în regulă, susţine domnia sa admiţând că „doar 10% dintre fermieri ar mai putea relua ciclul de producţie în lipsa subvenţiilor!” S-a vorbit de absenţa laboratoarelor acreditate, Valeriu Tabără spunând că au fost nevoiţi să facă analizele privind efectul neonicotinoidelor asupra albinelor în trei ţări, una dintre acestea fiind, culmea, Bulgaria! Discuţia a fost lansată însă de Romulus Oprea şi de către Monica Hermeziu, conducătoarea laboratorului de mană a cartofului de la INCDCSZ Braşov. Distinsa cercetătoare a avansat cifra de 900 milioane de euro ca pierderi înregistrate anul trecut în cultura cartofului la nivel european doar din pricina atacului de mană!
Discuţia s-a îndreptat şi spre dezvoltarea soiurilor româneşti, dar mai ales la inepta dependenţă de monopolul genetic din ce în ce mai concentrat în mâna câtorva firme. Valeriu Tabără spune că atât România, cât mai ales UE au pierdut lupta cu noile tehnologii agricole bazate pe biotehnologie. De aceea vrea să înfiinţeze două noi laboratoare în cadrul ASAS, unul fiind destinat acestui domeniu.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 251 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?