Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Din inima Dobrogei (II)

Publicat: 02 septembrie 2018 - 18:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La Târgul ExpoAgroUtil de la Constanţa, produsele naturale, sănătoase, realizate după reţete străvechi, cu tradiţie în Dobrogea, ca şi obiectele artizanale ce ies din mâinile meşterilor populari au fost la mare căutare. Vizitatorii, dar şi expozanţii, şi-au făcut o ţintă din dorinţa de a poposi la standurile cu bunătăţi culinare, să deguste şi să cumpere produse pline de gust şi de savoare. 

Vizitând sectorul produselor tradiţionale de la AgroExpoUtil, am constatat că mulţi consumatori au început să adopte conceptele moderne de hrană sănătoasă, ceea ce dovedeşte cât de actual este principiul: „Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cine eşti!”.

Târgul ExpoAgroUtil de la ConstanţaClick pe poza pentru galerie!

Ghiudemul tătăresc, primul preparat atestat tradiţional
Timp de 14 ani, de când a devenit membră a Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Primăria Cumpăna nu a lipsit de la ExpoAgroUtil. La fiecare ediţie a adus numai noutăţi care fac cinste acestei comunităţi creatoare, formată dintr-un evantai de etnii: turci, tătari, aromâni, ruşi lipoveni şi români. „Este firesc să fim prezenţi cu noutăţile care se realizează în comună, produse tradiţionale dobrogene. Şi când spun produse am bucuria să vă anunţ ca în aprilie 2018, Asociaţia fermierilor din sectorul zootehnic al comunei Cumpăna a reuşit să înregistreze ghiudemul tătăresc, primul preparat atestat ca produs tradiţional din judeţul Constanţa”, ne-a declarat Mariana Gâju, primarul comunei.
Produsul este sută la sută natural şi are în componenţă: carne de vită, carne de oaie, sare, piper, cimbru, coriandru, ardei iute, usturoi şi membrană naturală de vită (comestibilă), maturarea acestui preparat durând 21 de zile.
În cămara lui „Moş Iosif” se găsesc şi alte preparate, precum: pastrama de vită, babicul stick, pieptul de curcan marinat, cârnaţi din carne de vită şi de oaie, cârnaţi de capră şi alte produse realizate după vechi reţete cu ingrediente bio.
Producătorul dispune de un mic atelier de procesare a cărnii, înfiinţat în 2012, în care a început microproducţia cu preparate de casă, tradiţionale în adevăratul sens al cuvântului, fără adaosuri sau substanţe de sinteză, neinjectate, folosind numai condimente şi mirodenii naturale, operaţiunea făcându-se manual.

Mariana Gâju_b

Harnicele gospodine cumpănene nu se dezmint
„Mai avem depuse la Ministerul Agriculturii dosarele a încă cinci produse în curs de atestare, şi anume: pastrama armenească, cârnaţii dobrogeni - oaie plus vită, micii tradiţionali - oaie şi vită; piept de curcan marinat şi pastrama dobrogeană din oaie, capră şi vită. De asemenea, pe lângă producătorul nostru reprezentativ «Moş Iosif», avem femeile din Asociaţia gospodinelor din comuna Cumpăna, unde vom atesta: baclavaua turcească, şuberekul turcesc, plăcinta dobrogeană, sărmăluţele în foi de viţă sau tochitura dobrogeană”, a susţinut primăriţa, care din anul 2000 este în fruntea comunei Cumpăna.

Valentina Koker_b

Valentina Koker şi kokoshnicele ei strălucitoare
O pată de culoare am întâlnit la standul rezervat meşterului popular Valentina Koker, din Jurilovca, bine reprezentat cu tot felul de produse şi accesorii artizanale. „Suntem prezenţi aici să promovăm produsele zonale tradiţionale ale ruşilor lipoveni. Suntem o comunitate extraordinar de frumoasă, cu tradiţie, religie şi produse handmade foarte diversificate. Ţinem la portul nostru tradiţional. Am venit să vă prezint frumoasele kokoshnice ruseşti, coroniţe în formă de diademă purtate de femei, domnişoare sau de copii la diferite festivităţi, spectacole, evenimente. Sunt create manual, cu foarte multă pasiune, în culori diferite, predominând roşul, auriul, verdele sau albstrul, tot ce înseamnă natură, mare, soare, pădure, flori sau dorinţa de a trăi fericit”, ne-a declarat artizana din Tulcea.
La vedere au fost expuse şi alte suveniruri din Jurilovca: baticurile tradiţionale ruseşti, nelipsite din portul ruşilor lipoveni, ce se poartă ca un accesoriu modern, şi vestita Matrioska. „Aceste jucării din lemn, specifice ruşilor lipoveni, sunt din Rusia, cu certificat original, sunt pirogravate pe lemn, au lucrătură cu folie aurie şi reprezintă un simbol al feminităţii şi fertilităţii. Ele sunt dăruite tinerilor căsătoriţi”, a explicat meşterul popular.

Produse ornamentale din săpun
În dreapta standului, mi-au atras atenţia fructele din săpun, produse ornamentale şi de design handmade ce parfumează încăperile. „Este o tehnică specială a prelucrării săpunului. Se dă pe răzătoare într-o anumită cantitate, se macerează cu apă până se formează o cocă moale şi se parfumează, în calupuri speciale. Apoi se dă forma fructului respectiv, modelându-se cu mâna: mere, piersici cu sâmbure natural, pepenaş galben, pere, toate cu aroma specifică. Se utilizează uleiuri şi odorizante franţuzeşti, colorant alimentar”, a susţinut Valentina Koker. Totul la preţuri accesibile: fructele mari costau 10 lei bucata, iar cele mai mici, la 7 lei.
Creatoarea populară din Jurilovca nu are concurenţă. Sunt foarte puţini meşteri care se ocupă de aşa ceva. Lucrează singură la realizarea acestor kokoshnice şi consideră că „e foarte greu să lucrezi aşa ceva, trebuie multă atenţie, nu ai voie să greşeşti la montajul pietrelor şi a danteluţelor”.

„Venim cu mare drag la târguri”
„Piaţa merge bine, lumea este atrasă şi de aceste săpunuri şi de kokoshnicele ruseşti. Facem coroniţe tradiţionale şi nu doar în varianta rusească, ci şi cu ii, cu flori sau spice de grâu. Recent, am avut o solicitare de diademe împodobite cu struguri pentru o cramă. Preţurile variază de la 100 la 400 şi chiar 450 de lei. Depinde de modelul creat. Avem foarte multe comenzi, lucrăm pentru ansambluri populare, coruri lipoveneşti sau trupe de copii de grădiniţă, care participă la concursuri naţionale şi internaţionale. La târguri venim cu mare drag, cu mare pasiune, să bucurăm turiştii”, a concluzionat meşterul popular din Jurilovca.

Gheorghe Albu_b

Vinurile de aur din Crama Viişoara a lu’ Conu’ Albu
De la Târgul constănţean nu puteau lipsi vinurile produse de Crama Viişoara a lui Gheorghe Albu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor Privaţi Agricoli de Cereale şi Plante Oleaginoase Constanţa, partener al evenimentului. Este una dintre cele mai noi crame din ţară, ce dispune de o tehnologie de ultimă generaţie şi de o producţie proprie de struguri cultivaţi pe colinele Dobrogei şi pe terasele Dunării.
Cele trei colecţii de vinuri reprezentative pentru Crama Viişoara - Conu’ Albu, Via Maria şi Nostalgia - şi-au dobândit recunoaşterea internaţională la concursul „International Wine Contest Bucharest (IWCB) - 2017, unde au obţinut nu mai puţin de 19 medalii, din care 7 de aur şi 12 de argint. "Avem expuse la stand toate tipurile de vin. Crama Viişoara produce vinuri albe seci, demiseci şi demidulci, vinuri roşii seci şi demiseci şi vinuri rose. Este un lucru inedit faptul că avem toate aceste soiuri de vie şi astfel ne permitem să realizăm gama întreagă de vinuri. În acest fel, putem acoperi toate gusturile din ce în ce mai rafinate ale consumatorului", a declarat Gheorghe Albu, cunoscutul fermier dobrogean.

Selda Memet_b

Produse tătăreşti după reţete tradiţionale
Trec rapid prin faţa vitrinei cu produse tradiţionale tătărăşti. Zâmbitoare, Selda Memet, reprezentanta standului „La Neny, ne spune că participă prima oară la târg şi că deţine o pastiserie în piaţa Balada, din Constanţa. „Astăzi avem şuberek cu carne de vită, pide din piept de pui cu roşii şi ardei, un pic picant, batoane cu brânză. De asemenea, oferim kobete-ul, plăcinta cu piept de pui şi puţin orez, geantak-ul (plăcintă tătărească cu carne) şi un alt produs din carne de vită în aluat. Şi, bineînţeles, nelipsitele baclavale”, ne-a declarat producătoarea constănţeană.
Afacerea familiei ei a debutat în urmă cu trei ani. Mama ei, ştiind reţetele din moşi-strămoşi, le-a pus în operă. „Produsele se cumpără, sunt apeciate nu numai de comunitatea tătară. Preţurile sunt accesibile pentru toate buzunarele. Dacă este clientelă şi stau oamenii la rând, înseamnă că produsele nostre sunt destul de apreciate”, a concluzionat Selda Memet.

 

Georgiana Pricop_b
MIEREA DE CRÂNGU
Am ajuns la standul cu produse de stupină. Producător: Ionuţ Pricop, din satul Crângu, comuna Ion Corvin, membru al Asociaţiei „Mierea Dobrogeană”, apicultor din tată-n fiu.
Discut cu Georgiana Pricop, soţia acestuia şi cea care are în sarcină ambalarea şi vânzarea produselor de stup. „Soţul este plecat cu stupii la salcâm, în pastoral. La târg oferim diverse sortimente de miere: de salcâm, de tei, de rapiţă, de coriandru, de izmă, miere de Amorphă, precum şi fagure în miere, păstură pură, propolis, polen, căpăceală, lăptişor de matcă. Într-un cuvânt, toate produsele apicole. Preţurile-s acceptabile, aproape aceleaşi de patru-cinci ani, în schimb costurile în apicultură au crescut simţitor”, a precizat Georgiana Pricop.
Constănţeanca este mulţumită de sezonul apicol actual pentru cei aproape 300 de stupi din propria prisacă.

Sorin Bortea_b
VINURI ORGANICE DIN PODGORIA SARICA NICULIŢEL
În apropiere, standul unei crame. „Delta Dunării”. Sorin Bortea, reprezentantul pentru judeţul Constanţa al producătorului, prezintă vinuri ecologice de la Somova, de lângă Tulcea. Producţie de struguri românească, din renumita podgorie Sarica Niculiţel. Vinificatorul este un italian. „Sunt soiuri specifice zonei: Aligote şi Băbească. Din Băbească se face şi vinul rose. Este un produs organic. Tendinţa pe piaţa de vinuri organice este de creştere. Publicul consumator este, în primul rând, cel cunoscător. Apoi, se formează, se decantează preferinţele: sunt acei consumatorii care gustă vinul, văd cât de bun este şi cumpără, iar unii, probabil cei mai mulţi, nu ştiu să facă diferenţa între vinul organic şi cel convenţional, clasic”, ne-a declarat Sorin Bortea.
Plantaţia viticolă tulceană de la gura Deltei Dunării este întinsă pe 20 de hectare şi are în structura de producţie soiurile: Băbească, Aligote, Fetească, Merlot şi Cabernet. Totul se lucrează tradiţional cu oameni din sat. „Vrem să conştientizăm populaţia din Constanţa că acest vin există pe piaţă. E un produs sănătos şi la un preţ foarte bun, aproximativ 30 lei sticla. Suntem prezenţi în târguri şi pieţe, dar şi în magazinele specializate”, a precizat reprezentantul cramei „Delta Dunării”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

 

Vizualizat: 321 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?