Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Detectivi particulari pe urmele seminţei din pătul

Publicat: 13 iunie 2017 - 02:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anul acesta, AISR a organizat „Ziua seminţelor certificate” la Brăila, reşedinţa judeţului care ocupă primul loc în ceea ce priveşte cantitatea de sămânţă certificată utilizată în România. Au participat circa o sută de fermieri, iar subiectul central a fost importanţa utilizării seminţelor certificate pentru obţinerea unor producţii ridicate.

„Am ales Brăila dintr-un motiv însemnat, pentru că judeţul se află pe primul loc la producţia agricolă şi pe primul loc la utilizarea seminţelor certificate. Am dorit să vă prezentăm câteva aspecte pe care le considerăm, din punct de vedere ştiinţific sau comercial, mai importante pentru sămânţa certificată şi în mod special să avem discuţii cu fermierii despre avantajele seminţelor certificate pentru agricultura României. Iniţiativa este aprobată de MADR, a început anul trecut şi ne-am gândit să ne întrunim cel puţin o dată pe an”, a explicat Antonia Ivaşcu, director executiv AISR.

Ziua seminţelor certificateClick pe poza pentru galerie!

Brăila este şi cel mai mare producător de sămânţă certificată
Statisticile prezentate au scos în evidenţă creşterea ponderii seminţelor certificate în comparaţie cu seminţele necertificate în producţia agricolă. În 2016, cantitatea de sămânţă certificată la nivel de ţară a fost de 695.949 tone, din care în judeţul Brăila s-au certificat oficial 147.982 tone. Dintre toate speciile, porumbul are cea mai mare pondere, cu 263.121 tone la nivel naţional. La Brăila au fost certificate 115.443 tone, urmată de Laboratorul Central Bucureşti (57.727 tone), apoi de Iaşi (31.791 tone) şi Călăraşi (18.093 tone).
Suprafaţa însămânţată cu porumb în judeţul Brăila este de aproximativ 86.334 ha, pentru care a fost necesară o cantitate de 2.200 tone de sămânţă, mult mai puţin decât cea certificată. Cu cereale păioase au fost însămânţate, în jud. Brăila, 85.318 ha, în 2016, ceea ce a implicat un necesar de sămânţă de 17.606 tone. Au fost certificate 18.555 tone de sămânţă de păioase. „Anul acesta avem o suprafaţă mai mare cu sămânţă certificată. La nivelul judeţului Brăila anul trecut am avut 18.479 ha de culturi semincere, din care porumbul a ocupat 10.609 ha. La nivelul ţării, din totalul loturilor de hibridare la porumb, de 20.365 ha, 10.609 ha au fost produse la Brăila, 3.460 ha la Iaşi, 1.914 ha la Tulcea şi 1.715 ha la Călăraşi”, a spus Cristina Dincă, director al Inspectoratului teritorial de control al calităţii seminţelor şi materialului săditor Brăila.

La porumb, 70% din sămânţa utilizată este certificată
În 2016, suprafaţa cultivată cu porumb a scăzut uşor, până la 2.420.450 ha, conform datelor prezentate de Kleffmann. În schimb, suprafeţele cu sămânţă certificată au crescut mult în comparaţie cu cele cu material „din pătul”. „Acum trei ani, datele oferite de INS spuneau că sămânţa certificată, utilizată pe total România, ajungea la o pondere de 50-60%. În 2012 probabil ponderea era egală. Am lucrat mult cu oamenii, iar acum 1.685.000 ha sunt cultivate cu sămânţă certificată, adică 70% din total, şi numai 736.000 ha (30%) sunt cu sămânţă necertificată”, arăta Antonia Ivaşcu.
Conform studiului Kleffmann, sămânţă necertificată folosesc cu precădere fermele mici, de 0-3 ha. Pe măsură ce suprafeţele lucrate cresc peste 30 ha, fermierii folosesc sămânţă certificată, ponderea seminţelor necertificate apropiindu-se de zero. Cea mai mare problemă cu sămânţa necertificată este în Moldova (40% din sămânţă este necertificată), în Teleorman, Olt, Mehedinţi (56% din sămânţă este necertificată în zona de sud-vest a ţării) şi mai puţin în centrul Transilvaniei şi în vestul ţării.
La floarea-soarelui situaţia stă mult mai bine decât la porumb, întrucât nu mai există în România sămânţă necertificată. Din totalul suprafeţei de floarea-soarelui, de 1 milion de hectare, majoritatea este cultivată cu sămânţă certificată. Din totalul seminţelor certificate la floarea-soarelui în 2015, 84% au fost seminţele clasice, linoleice, iar 16% au fost seminţele high oleice. Anul trecut ponderea seminţelor high oleice a scăzut la 13%.

Colaborare cu detectivii particulari pentru depistarea contrafacerilor
Marea problemă cu care se confruntă în prezent producătorii de sămânţă din România este contrafacerea de seminţe, fenomen care a luat amploare. „Este de fapt o concurenţă neloială făcută companiilor de seminţe prin preţul mic care tentează fermierul. Prin utilizarea seminţelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului şi contaminarea mediului înconjurător. Apar şi costuri suplimentare pentru distrugerea culturii şi eliminarea efectului, eventual chiar reînsămânţare. Sămânţa contrafăcută nu corespunde indicilor cantitativi şi calitativi pentru semănat”, a atras atenţia Antonia Ivaşcu.
Pentru a depista falsurile, fermierii ar trebui să ia în calcul că fiecare sac are însemne speciale şi să le urmărească în primul rând pe acestea. Trebuie să existe un Document de calitate şi de conformitate care însoţeşte seminţele certificate, sacii originali sunt sigilaţi şi etichetaţi, au elemente de siguranţă (holograma originală) şi o singură cusătură pe sac, etichetele originale nu se rup uşor, sunt tipărite profesional, fiecare sac are număr de ordine, număr de lot, toate aceste indicii pot fi verificate la companiile producătoare dacă apar dubii.
În cazul falsurilor, eticheta se rupe foarte uşor, numărul de lot este greşit, la fel ca şi seria şi numărul de identificare al sacului, sacii contrafăcuţi de hârtie se rup mult mai uşor, au preţuri mult mai mici, vânzarea se face în târgurile din apropierea localităţilor şi există posibilitatea de a se „tocmi”.
„Vom avea anul acesta detectivi particulari care vor lucra cu IGPR pentru a depista contrafacerile de seminţe. Am avut deja câteva întâlniri cu detectivii şi suntem uimiţi de măiestria persoanelor care contrafac sacii. Am avut două exemple de saci contrafăcuţi, am întors sacii pe toate părţile, în sală erau reprezentanţii companiilor care au produs şi cu mare greutate am reuşit să depistăm contrafacerile. Punctul cheie rămâne preţul de vânzare”, a concluzionat Antonia Ivaşcu.

 

Valentin Mihai
POVESTEA AGRICULTURII ÎNCEPE DE LA SĂMÂNŢĂ
„România este al doilea jucător din Europa în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb. Avem 2,5 milioane de hectare de porumb declarate, după Franţa (3 mil. ha) şi suntem primul jucător în ceea ce priveşte porumbul pentru producerea de sămânţă. Avem o problemă de randament, media naţională este la 3,5-3,6 tone/ha. Franţa obţine aproape 9 tone/ha, în medie. Până şi bulgarii au 6,8-6,9 tone/ha. SUA, cel mai mare jucător în domeniu, cultivă 39 mil. ha de porumb şi face în medie 10,8 tone/ha. Singura şansă a României este productivitatea. O putem creşte doar utilizând tehnologiile de vârf”, a declarat Valentin Mihai, director tehnic Pioneer.

 Eugen Diaconu

Eugen Diaconu, directorul de producţie Monsanto România: „Să faceţi lobby la MADR ca toţi fermierii să utilizeze seminţe certificate şi să primească subvenţie numai dacă folosesc seminţe certificate. Vom creşte şi vom reuşi să avem producţii numai dacă folosim seminţe certificate. Ucraina la porumb obţine astăzi 5,5 tone/ha, România 3,5 tone/ha. Este o diferenţă numai din folosirea seminţelor certificate”.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 263 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?