Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful pierde... teren

Publicat: 27 martie 2017 - 01:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Luna trecută, Agricover a organizat cea de-a treia ediţie a Convenţiei Naţionale Cartoful în România, reunind 160 de participanţi: producători de cartof, cercetători şi procesatori. Scopul declarat al evenimentului a fost acela de a aduce împreună cultivatorii şi câteva companii multinaţionale specializate în producerea şi furnizarea de inputuri, pentru a discuta cele mai noi tehnologii specifice culturii cartofului.

Încă de la început, Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” (FNCR), a ţinut să precizeze că „şi cartoful trece printr-o perioadă destul de delicată. Suprafeţele cultivate cu cartof au scăzut. Dacă înainte de Revoluţie aveam 350.000 ha, în urmă cu doi-trei ani cifrele oficiale spuneau că mai sunt 200.000 ha. În toamna anului trecut mai erau 160.000-170.000 ha cultivate cu cartof, iar documentele APIA arată că în România se cultivă 36.400 ha. Cu siguranţă este o suprafaţă rezonabilă la fermierii mici care nu declară la APIA, dar este o certitudine că suprafeţele cultivate cu cartof scad foarte mult”.

Convenţia Naţionala Cartoful în RomâniaClick pe poza pentru galerie!
Un subiect aparte a vizat formele de sprijin prevăzute pentru cartof. Din cauza birocraţiei şi a interpretării greşite a normelor europene, mulţi dintre cultivatorii de cartof n-au îndeplinit condiţiile de eligibilitate pentru a primi sprijinul cuplat pe sămânţa certificată. „Se vorbea în trecut de 36.000 ha de sămânţă certificată. În 2015 am avut doar 34 ha de sămânţă certificată şi eligibilă la sprijinul cuplat. În 2016 am avut la certificare 695 ha. Noi estimăm că vor fi eligibile 300-350 ha”, a declarat Romulus Oprea, prim-vicepreşedinte FNCR.

Inputuri luate în 2017, cu plata în 2018
Un punct interesant al discuţiilor a fost prezentarea ofertei Agricover pentru fermieri. Dintre produsele deja consacrate, se evidenţiază programul Easy Sales - pentru aprovizionare timpurie, programul Cash Discount şi programul pilot Dor de gust. „Agricover a decis să facă un pas lateral şi să nu mai intervină în lanţul de distribuţie între producători şi reţeaua de retaileri. Vrem să facilităm contactul direct între producători şi retaileri şi viceversa.
Pentru 2017 sunt pregătite soluţii tehnologice care să eficientizeze şi să scadă costul pe hectar. Vorbim de fertilizare cu sau fără finanţare, de programul de finanţare a motorinei cu plata la recoltă. Începând cu acest an suntem pregătiţi să oferim şi pesticidele cu plata în februarie - martie 2018, ca să nu mai aveţi stresul de plată înainte de desfacerea producţiei”, a precizat Ghiţă Pinca, director comercial Agricover Agribusiness.
Au mai fost prezentate şi tehnologiile Bayer de protecţie a culturii de cartof, produse de nutriţie minerală şi pentru stimularea plantelor de la Intermag, soluţia SMB pentru combaterea viermilor sârmă şi rezultatele simpozionului Ziua Verde a cartofului 2016, la Girov - Neamţ, subiecte pe care le vom detalia în ediţiile viitoare ale revistei Ferma.


SPRIJIN CUPLAT ESTIMAT LA 2.000 EURO/HA
Un obiectiv al FNCR a fost clarificarea situaţiei privind acordarea sprijinului cuplat atât pentru sămânţa certificată, cât şi la cartoful timpuriu pentru industrializare. „La sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare, în 2015, au fost eligibile la plată 1.399 ha, iar în 2016 vor fi 1.966 ha. Probabil sprijinul cuplat pentru cartoful de sămânţă, conform estimărilor de astăzi, va ajunge la 1.500-1.600 euro/ha, sumă similară şi pentru cartoful timpuriu pentru industrializare. Pentru 2017-2020 va rămâne sprijinul cuplat şi se va reveni la situaţia cerută în trecut. Notele noastre de fundamentare, făcute în 2013-2014, au cerut 700 euro/ha la cartoful timpuriu de industrializare şi 960 euro/ha, cu creştere de 7% în fiecare an, pentru cartoful de sămânţă. Acestea sunt cifrele după care se va merge începând cu 2017. Bugetul alocat cartofului timpuriu pentru industrializare, după 2017, s-a redus deja la 4,5 milioane de euro. Înseamnă că s-a prevăzut un sprijin de 2.000 euro/ha, dacă avem 2.500 ha de cartof”, a explicat Romulus Oprea.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 322 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?