Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

BIORAFINĂRIA VIITORULUI. USAMVB Timişoara pe locul I!

Publicat: 27 octombrie 2017 - 16:34
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

INOVAŢII PENTRU MEDIU. Echipa de biotehnologi de la USAMVB Timişoara a fost desemnată câştigătoare a locului întâi în competiţia naţională de idei inovative pentru protecţia mediului „Climate Launchpad” şi va reprezenta România la finala internaţională.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş a găzduit în data de 22 august 2017 competiţia finală a Programului „Climate Launchpad”, în calitate de partener oficial în România. La Finala Naţională a Competiţiei de Idei au participat 28 de echipe, alături de altele aproape o mie dintr-un total de 35 de ţări din întreaga lume. Din cele 28 de echipe, au fost selecţionate opt. Aceste echipe au beneficiat de instruire din partea CCIAT Timişoara şi a echipei internaţionale Climate Launchpad în ceea ce priveşte modul de prezentare a ideii în faţa unui potenţial client sau investitor. La finalul sesiunii de instruire, cele opt echipe şi-au prezentat ideile respectând acelaşi format impus de programul Climate Launchpad, în faţa unui juriu format din specialişti în economie şi afaceri.

biorafinaria-pilot-USAB_b

Câştigătorii locului I - Sweet Circular Refinery - sunt o echipă de specialişti în domeniul biotehnologiei de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, formată din cadre didactice, cercetători şi studenţi la specializarea Biotehnologii Agricole din această universitate. Specializarea din cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii a produs de-a lungul anilor specialişti care şi-au dezvoltat cariere în domenii conexe agriculturii sau sănătăţii, precum: reproducţia animalelor, clinici de obstetrică-ginecologie umană, laboratoare de cercetare, clinice şi de diagnostic, nutriţia animalelor, microbiologie, procesarea produselor de origine animală şi vegetală etc.

Despre ce aduce nou acest proces inovativ şi studiul de caz - sorgul zaharat citiţi în revista Ferma, ediţia 1-14 octombrie 2017!

Vizualizat: 1309 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?