Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

An rodnic pentru Braicoop

Publicat: 03 mai 2017 - 14:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În plină campanie de semănat, producătorii agricoli brăileni, membri ai Cooperativei Agricole BRAICOOP, şi-au rupt câteva ore din activitatea de câmp pentru a se întruni la adunarea generală. Potrivit cifrelor de bilanţ, fermierii cooperatori au încheiat un an cu bune realizări, fapt ce dovedeşte cu prisosinţă că această unitate asociativă se află, din 2009, de la constituire, pe un drum bun, ascendent, al eficienţei economice!

„Anul trecut, am desfăşurat o activitate rodnică, şi în câmp, şi în plan economic. Strict financiar, putem raporta un profit net de peste 100 mii de euro, puţin mai mult decât în 2015, în condiţiile în care am înregistrat o cifră de afaceri mai mare, dar şi un nivel al cheltuielilor mai ridicat. Toţi membrii cooperatori au înţeles că trebuie să lucrăm împreună, mai uniţi, mai bine organizaţi, serios şi responsabil, vizavi de obligaţiile statutare privind comercializarea a cel puţin 75 la sută din marfă prin Braicoop”, a declarat pentru revista Ferma, Constantin Mocanu, preşedintele Cooperativei Braicoop.

An rodnic pentru BraicoopClick pe poza pentru galerie!
Pe această bază, se întrevede un bun start al investiţiilor la care s-au angajat cooperatorii brăileni: finalizarea spaţiului de însilozare de mare capacitate (circa 25 mii de tone), ce va costa în jur de jumătate de milion de euro. Va înlesni astfel stocarea producţiei în vederea exportului sau pentru obţinerea unui preţ mai bun la vânzare.
Fermierii Ion Mancă, Marcel Cucu, Mihai Oancea, Lucian Prodan, precum şi alţi membri care au luat cuvântul, au apreciat bilanţul pozitiv, subliniind că scopul Braicoop este acela de a vinde şi de a câştiga împreună, având serioase garanţii şi speranţe de viitor.

Încredere, seriozitate, competenţă
„Cooperativa mizează cel mai mult pe încredere, pe seriozitate, pe competenţă, pe loialitate. Este un câştig, imaginea cooperativei a crescut mult în ultimul timp”, a opinat Tudorel Mancă, unul dintre fondatorii cooperativei. Dovadă stă faptul că în cooperativă s-au înscris noi membri, cu o suprafaţă de circa 3000 de ha, actualmente numărul fermierilor cooperatori ridicându-se la 55, iar suprafaţa totală lucrată împreună depăşeşte 18.000 de hectare. „Avem în vedere oportunitatea înfiinţării unui magazin de desfacere cu produsele fermierilor, în municipiul Brăila, în acest sens am făcut toate demersurile la Primăria Brăilei pentru a ne ajuta cu un spaţiu adecvat”, a precizat Constantin Mocanu.

Proiect de cercetare, analize agrochimice şi consultanţă
Cooperativa Braicoop, în parteneriat cu Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila şi cu Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, Facultatea de Inginerie şi Agricultură Brăila, are în derulare proiectul de cercetare Biostim 2016 privind obţinerea de biostimulatori vegetali din deşeuri agricole post-recoltare şi din plante medicinale.
Laboratorul Braicoop, ce funcţionează din anul 2014, deţine aparate performante pentru analiza chimică a solului, apei şi plantelor, cu ajutorul cărora se pot elabora planuri de fertilizare a culturilor, se pot efectua lucrări de cartografiere agrochimică pentru principalii indici de calitate ai solului, oferind, totodată, şi servicii rapide de consultanţă în agricultură.

Înfiinţată în anul 2009, Braicoop s-a dovedit a fi o structură asociativă de succes. Fermierii brăileni au căpătat destulă experienţă în a munci eficient, împreună, peste 18 mii de hectare de teren. În ultimii ani, Cooperativa Braicoop a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de euro şi produce anual mai bine de 40.000 tone de produse agricole: grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, soia, mazăre, triticale şi sorg.


O LEGE ÎN VIGOARE, FĂRĂ NORME DE APLICARE!
„Membrii noştri sunt nemulţumiţi de faptul că Legea cooperativelor de aproape un an de la adoptare nu are elaborate normele de aplicare, astfel că nu putem beneficia de facilităţile acordate prin acest act normativ. De altfel, încurajarea înfiinţării cooperativelor, a asocierii, în general, se pare că nu este susţinută nici de minister şi nici de celelalte organizaţii ale agricultorilor: LAPAR, PRO AGRO sau Agrostar. Suntem hotărâţi să mergem la Ministerul Agriculturii şi să ne expunem problemele, deoarece am văzut că nici măcar nu am fost chemaţi la discuţii sau la consultări pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, deşi suntem reprezentanţii cooperativelor care mai merg şi sunt funcţionale în România - Dobrogea Sud şi Braicoop”, a dat glas nemulţumirii generale inginerul Constantin Mocanu.

 

FLORAR - ÎNTRE GERUL IERNII ŞI SECETA VERII
Întrucât meteorologii anunţă o vară fierbinte şi secetoasă, în luna lui Florar, după un Aprilie cu zăpezi şi geruri ca-n plină iarnă, activitatea din ferme se subordonează următoarelor direcţii de acţiune:
- toate lucrările de pregătire a solului şi cele de îngrijire a culturilor trebuie efectuate astfel încât să păstrăm apa acumulată în sol;
- să combatem buruienile din toate culturile, acestea fiind concurentele principale în consumul de apă pentru culturile agricole;
- menţinerea unei stări bune de sănătate a plantelor, prin combaterea din fază incipientă a dăunătorilor şi a bolilor;
- pe suprafaţa rămasă de semănat să mărim ponderea culturilor rezistente la secetă, respectiv a plantelor care încolţesc cu apă puţină, au coeficientul de transpiraţie mai redus şi care dispun de un sistem radicular cu capacitate mare de absorbţie a apei din straturile mai adânci ale solului.
Dintre culturile rezistente la secetă, în această lună se mai pot semăna:
• Sorgul pentru boabe, numit şi „cămila deşertului”: sistemul radicular este foarte dezvoltat, majoritatea rădăcinilor ajung la peste 90 cm în sol iar pe rădăcini are un număr de perişori radiculari - raportat la 1 cmp - de două ori mai mare decât porumbul;
• Meiul - rădăcinile ajung în sol până la 100 cm, iar 80% din sistemul radicular se găseşte la adâncimea de 40 cm, la care se adaugă şi faptul că partea aeriană este păroasă, reducând transpiraţia;
• Năutul poate să deţină o pondere mai mare între leguminoase, deoarece: boabele conţin până la 28-29% proteină, este o specie rezistentă la secetă, iar în condiţiile ţării noastre nu necesită irigaţii.
O cale eficace de luptă contra secetei este şi menţinerea solului într-o bună stare de fertilitate.
Calendarul lunii lui Florar şi care sunt culturile pe care le mai puteţi însămânţa în luna mai, aflaţi din pag. 68 şi 70. (Ioan Borcean)

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017

Vizualizat: 269 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?