Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

AGRICULTURĂ, EDUCAŢIE şi CERCETARE la Liceul Tehnologic nr. 1 FUNDULEA

Publicat: 30 noiembrie 2018 - 22:31
Comenteaza   | Galerie   | Video 1 2 3 4   | Print | Trimite unui prieten

Din 1963, pepiniera profesională a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Şcolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizării şi „construcţiei socialismului”, dar un lucru a rămas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educaţie este şi astăzi unul de referinţă pentru agricultura românească.

Într-o atmosferă tipic autumnală, am avut şansa să fim parte a celei de-a treia etape de implementare a proiectului de susţinere a învăţământului preuniversitar agricol, iniţiat de Revista Ferma, prin Fundaţia Revistei Ferma, împreună cu specialiştii Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe. La data de 2 noiembrie, am avut posibilitatea să descoperim, fascinaţi fiind, o instituţie de învăţământ unde studiază, de la preşcolari la liceeni, un număr de 696 de elevi, sub îndrumarea a 37 de cadre didactice. Acestora li s-a şi adresat într-o oarecare măsură întâlnirea noastră, care are ca unic scop promovarea acestor tineri care în viitor vor aduce inovaţie şi tehnologie nouă în dezvoltarea spaţiului rural românesc. Minunatele gazde, în frunte cu doamna director Carmen Poliana Maxim, ne-au prezentat care sunt orientările principale ale procesului educaţional.

liceu Fundulea_1_b

Principii şi valori autentice
„Suntem o instituţie vie şi dinamică, pe care noi ne-o dorim să rămână un loc al unor principii şi valori autentice. Scopul nostru este să creştem aici oameni frumoşi, oameni care să capete individualitate, să rupă barierele anonimatului şi să devină cineva. Am o mare speranţă legată de viitor. Am înţeles că tinerii de mâine trebuie să fie în mod deosebit nişte tineri care să fie în echilibru cu ei înşişi, să aibă independenţă, responsabilitate şi foarte bune abilităţi de gestionare a tuturor situaţiilor pe care viaţa le oferă”, au fost cuvintele de întâmpinare ale directorului unităţii - Carmen Poliana Maxim. În replică, Nicoleta Dragomir, co-iniţiator al proiectului şi redactor-şef al revistei Ferma, publicaţie care anul acesta a împlinit două decenii de existenţă, a declarat: „Agricultura românească are nevoie de specialişti. Trebuie să oprim cumva acest exod al tinerilor către alte state, iar prin proiectul nostru încercăm să le insuflăm acestora dorinţa de a merge mai departe şi de a urma calea învăţământului superior agricol la noi în ţară, pentru că avem multe universităţi bune, capabile să dea României specialişti şi cercetători de mare valoare”.

liceu Fundulea_2_b
liceu Fundulea_3_b
Dispariţia populaţiei rurale, un fenomen alarmant!
Prezenţa iniţiatorilor, dar şi a susţinătorilor acestui demers, reprezentanţii companiilor care au contribuit cu generozitate la buna implementare a acestui proiect, cât şi a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Valeriu Tabără, a oferit şansa unei analize de profunzime a stării actuale a agriculturii şi a şanselor pe care tinerii le au pentru a crea un mediu agricol competitiv. „La prima vedere, ne confruntăm cu o criză majoră a forţei de muncă, dar în satul românesc se mai întâmplă un fenomen - dispariţia populaţiei rurale. Trebuie să găsim soluţii pentru a ne asigura că în continuare vom avea tineri activi în acest spaţiu, pentru că altfel riscăm să ne pierdem identitatea ca popor. De aceea, salut iniţiativa Fundaţiei Revistei Ferma şi vă asigur de sprijinul Academiei. Consider că ar trebui să existe un tip de parteneriat între unităţile de cercetare şi liceele cu caracter ştiinţific pe domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale. Noi am cerut în toamna anului trecut ca cercetarea aplicativă şi dreptul de a participa la modernizarea unităţilor de cercetare să fie înscrise ca măsură specială în viitoarea Politică Agricolă Comună. Totodată, am solicitat ca fermele didactice din învăţământul preuniversitar şi mediul universitar să beneficieze de sprijin direct pentru dotare şi instruire practică din fonduri europene, pentru că ele se pot constitui în centre de formare continuă. Iar reacţia comisarului Phil Hogan a fost una extrem de pozitivă”, a precizat, cu această ocazie, fostul ministru, Valeriu Tabără.

liceu Fundulea_4_bliceu Fundulea_5_b

Ce înseamnă să fii profitabil?
Despre partea practică a proiectului a vorbit Leonard Stafie, care a oferit şi câteva date statistice. Astfel, potrivit acestuia, în prezent, în România sunt aproximativ 76 milioane de păsări, din care peste 50 la sută sunt crescute în gospodăria ţărănească. Dacă luăm, însă, în calcul cele 1,8 milioane de gospodării ţărăneşti, vom constata că numărul mediu de găini pe gospodărie este de 20. Ceea ce înseamnă cu nu este viabil din punct de vedere economic. Pentru că ele consumă foarte mult furaj, iar productivitatea este scăzută, un ou ajunge să ne coste 3 lei. „Mai rentabil este să cumpăr din supermarket decât să ţin găini acasă fără un plan bine pus la punct. De aceea, din punctul meu de vedere, creşterea găinilor ouătoare sau a puilor de carne în sistem free-range poate fi o alternativă viabilă. Pentru că acei crescători nu vor mai intra în competiţie directă cu marile unităţi avicole, care au bani pentru promovare, pentru a plăti ingineri zootehnişti şi pentru achiziţia de echipamente performante. Desigur, pentru a fi cu adevărat profitabil din punct de vedere economic e nevoie de un minim de 3.000 de găini ca să poţi să angajezi pe cineva. Dar un sistem cu o mie de găini poate reprezenta o soluţie pentru cine are deja un loc de muncă şi pe lângă casă deţine 1-2 hectare de teren şi poate mai are încă două hectare unde să-şi cultive porumbul, lucerna şi celelalte componente pe care le utilizează în furajare”, a explicat specialistul.

liceu Fundulea_6_b
liceu Fundulea_7_b
Norme de creştere a găinilor
Există acele reglementări europene, prin care consumatorul este informat cu privire la modul de creştere a găinilor şi de unde provin practic ouăle. Avem cifra "0" - pentru sistem ecologic, cifra "1" - free range, cifra "2" - la sol şi cifra "3" - în baterii. Iar dacă ne referim la puiul de carne există şi aici norme europene care fac diferenţa între sistemele de creştere. Astfel, pentru puiul crescut în sistem tradiţional se impune alocarea a 2 metri pătraţi pe cap de pasăre în exterior în padoc, o densitate în adăpost de 10 pui pe metrul pătrat, pentru o creştere lentă în 81 de zile minim. Pentru certificare ecologică se cere în plus stinghii de odihnă şi lumină naturală. Totodată, Leonard Stafie a ridicat problema păsărilor de genofond. „Noi până undeva prin anul 2000 am avut linii, hibrizi de carne şi hibrizi de găini ouătoare, la vremea respectivă performanţi şi compatibili cu tot ce se producea în Europa, dar cum nu s-au mai alocat bani pentru cercetare, acestea au dispărut. Aceşti hibrizi se puteau utiliza foarte uşor pentru creşterea în sistem tradiţional şi creştere lentă, aşa cum se întâmplă azi în alte ţări foste comuniste, cum ar fi Ungaria şi Cehoslovacia. Chiar dacă, spre exemplu, hibridul nostru de carne Robro nu ar mai fi fost performant pentru sistemul de creştere intensiv, el s-ar fi pretat foarte bine pentru sistemul de creştere lentă, pentru că era rezistent la condiţiile de microclimat, putea să iasă afară, ajungea la opt săptămâni să cântărească undeva la 2,1 kg, utiliza furaj mai ieftin”, consideră autorul cărţilor „Găini ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere” şi „Ghid de creştere a puilor de carne”.

liceu Fundulea_11_b

liceu Fundulea_8_b

Educaţia, calea către performanţă
Coautor al acestor volume, Radu Antohe, de profesie medic veterinar, a avut şi el un mesaj pentru gazdele noastre: „Avem nevoie de educaţie, de a gândi şi a implementa lucruri durabile. Pentru că numai aşa putem fi performanţi. Agricultura şi-a câştigat respectul şi datorită unor instituţii cum este şi cea de aici, din Fundulea. Iar noi trebuie să continuăm acest proces de informare”. La rândul ei, Georgeta Dicu, absolventă a liceului de la Fundulea, promoţia 1987, a venit însoţită la acest eveniment de trei dintre surorile sale, toate foste eleve ale acestei instituţii de învăţământ. Chiar dacă acum reprezintă o companie privată, se consideră încă foarte legată de Institutul de Cercetări Fundulea, unde a activat o bună perioadă de timp, iar în prezent este implicată într-un proiect de salvare a patrimoniului genetic românesc la cultura porumbului. „Identitatea noastră naţională trebuie păstrată, fie că vorbim de portul popular sau de germoplasma pe care o avem. Şi dacă tema discuţiilor a fost în principal legată de găinile ouătoare, trebuie să vă spun că am creat un hibrid de porumb, CERA 270, care are un conţinut de proteină de până la 14%. Iar asta îl recomandă a fi administrat în hrana găinilor”, remarca cercetătorul.
La această a treia bornă a proiectului nostru ni s-a alăturat şi un grup de opt elevi de la Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi, însoţit de două cadre didactice, veniţi într-un schimb de experienţă, care a inclus şi vizita în ferma doctorului Mihai Petcu din Pantelimon, dar şi la târgul Indagra.

liceu Fundulea_10_b

La final am avut parte de o mare surpriză. Când ne-a fost anunţat că trupa de teatru Noi(i) a liceului, care activează sub coordonarea profesorului Marian Zaharia, va prezenta piesa „Oglindă oglinjoară” nici nu am bănuit că vom descoperi adevăraţi tineri actori. Poate ne-a indus în eroare faptul că nu am avut de-a face cu un liceu de arte scenice, ci cu un liceu cu specific tehnologic, dar adolescenţii care au evoluat în program s-ar regăsi oricând şi într-o... „pepinieră teatrală”. Plini de încredere în ei, fără trac sau ezitări, ei ne-au adus reale momente de bucurie şi ne-au stârnit admiraţia. Starea de bine pe care ne-au transmis-o aceştia ne va face să ne amintim mereu cu plăcere despre acea zi dedicată învăţământului şi antreprenoriatului.

Vizualizat: 382 | Video Video 1 2 3 4 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?