„AgriCultura” brăileană

La Târgul Naţional AgriCultura 2017 au ţinut să participe 65 de companii (din care 15 firme din alte judeţe), din următoarele domenii: maşini, utilaje şi echipamente pentru mecanizarea agriculturii; structuri asociative - cooperative şi asociaţii agricole; horticultură; sistemul bancar; procesatori din industria alimentară; firme din domeniul HoReCa; meşteri populari. Participanţii şi-au etalat produsele pe o suprafaţă generoasă, însumând peste 7.000 mp.

De evidenţiat este faptul că pe parcursul târgului au fost semnate contracte de vânzare pentru cinci tractoare şi echipamente agricole, precum şi multe alte produse, totodată, stabilindu-se numeroase contacte de agribusiness.
Aşa cum şi-au dorit organizatorii, evenimentul le-a oferit fermierilor din această parte de ţară posibilitatea de a cunoaşte noile tendinţe de dezvoltare din domeniul agricol, oportunităţi de a crea parteneriate şi de a identifica noi pieţe de desfacere. În formatul ales, conform programului stabilit, au avut loc evenimente conexe, precum: expuneri de specialitate pe teme de interes pentru fermieri, soluţii de finanţare a afacerilor din domeniul agricol, dar şi alte forme de sprijin prin programe naţionale şi europene, s-au desfăşurat prezentări de firme şi de produse, precum şi întâlniri ale asociaţiilor de producători agricoli.

Trei motive care justifică prezenţa ministrului la AgriCultura
Porţile acestei prestigioase manifestări, organizată de Camera de Comert, Industrie şi Agricultură Brăila, au fost deschise de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

În cuvântul său „la uvertură”, înaltul oficial guvernamental a ţinut să-şi motiveze prezenţa: „Nu puteam să lipsesc de la această manifestare, din trei motive. Brăila este un judeţ puternic cu profil agrar, cu fermieri deosebiţi, iar anul acesta este judeţul fruntaş în agricultura Ţării Româneşti. Al doilea motiv este acela că acest judeţ beneficiază de cea mai importantă suprafaţă la irigat. M-am dus să văd dacă sunt folosite canalele pline cu apa gratuită dată de Guvern. Spre surprinderea mea placută sau spre aşteptările mele normale, am găsit fermieri care asigurau norma de udare pentru răsărirea culturilor din această toamnă. Al treilea motiv este o reîntâlnire cu valoroşii parlamentari ai judeţului dumneavoastră, care mereu mi-au fost alături”.
Trecând în revistă toate standurile târgului, şeful Agriculturii s-a întreţinut cu producătorii agricoli brăileni veniţi să-l vadă. Vizitând spaţiul de expunere al Cooperativei Agricole BRAICOOP, Petre Daea a dorit să aibă o întâlnire de lucru, cât mai repede posibil, cu membrii cooperatori brăileni, „pentru faptul că reuşiţi să cultivaţi o asemenea suprafaţă împreună şi aproape toată la irigat şi sigur că aveţi nevoie de sprijin”, a precizat Daea.

TÂRGUL - TRADIŢIA UNUI EVENIMENT CAMERAL PROMOŢIONAL
“Sper ca industriaşii români să înţeleagă că în agricultură şi în industria alimentară sunt echipamente care se caută din ce în ce mai mult, dovada fiind interesul pentru aceste manifestări care de la an la an cresc atât ca număr de expozanţi, cât şi ca suprafaţă. Astfel, sperăm să ajungem să echilibrăm balanţa de plăţi a României, să ajungem să producem cât mai mult în România”, a declarat, în deschiderea oficială a târgului AgriCultura, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Industrie a României.
La rându-i, Ştefan Fusea, şeful CCIA Brăila, a ţinut să concluzioneze: „Cea de-a XXI-a ediţie a acestei manifestări, devenită tradiţie pentru judeţul nostru, a demonstrat încă o dată că Brăila îşi are un loc de frunte în agricultura românească, atrăgând an de an expozanţi care prin produsele etalate scot în evidenţă noutatea şi modernismul exponatelor, precum şi dorinţa reală a firmelor de a se face cât mai cunoscute. De aceea, Camera de Comert, Industrie şi Agricultură Brăila îşi propune să păstreze tradiţia acestui eveniment care a căpătat valenţele unei mărci de prestigiu în cadrul evenimentelor promoţionale ale instituţiei camerale brăilene”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)