Dezvoltare rurala
Elvețienii confirmă rentabilitatea sistemului eco
Totuși, producția bio este în plin avânt, dar costurile pe care le implică, de la teren la forță de muncă, sunt substanțiale în Elveția.
Politica unui „pierde vânt” și furtuna protestelor!
Perspectiva era frumoasă și generoasă, se încuraja dezvoltarea și extinderea surselor regenerabile. Dar, odată cu modificarea schemei de sprijin pentru energia verde și a legislației ce reglementează domeniul, vântul politicii dâmbovițene și-a schimbat direcția, proiectele regionale privind energia regenerabilă au încremenit și s-au înverzit la... implementare!
Fotograful păstorilor din Zau de Câmpie
E fotograful lor, am putea spune, fiindcă în sute de fotografii descoperim Țurcanele scoase la păscut și chipurile asprite de vânt ale ciobanilor. Apoi fotografiile ajung în expoziții județene și naționale și pe internet. Au ajuns deja într-un album numit simplu ”Satul meu”. Astfel, lumea poate admira frumusețile Zaului și poate cunoaște secvențe de viață adevărată.
Alain Kremeur visează la o economie albastră!
Conacul este cumpărat de Alain Kremeur din 2003, când a făcut aici o fermă ecologică și are aproape de final terminarea unui proiect turistic care prevede o pensiune, un restaurant cu specific franțuzesc în care se va găti doar mâncare cu preparate din fermă.
Șuțești, o comună din marginea Bărăganului
Parcul, în schimb, este impecabil. Platanii tineri promit să crească mari și să umbrească o comună lovită vara de vipie. Alături, o scenă construită temeinic pentru festivități, inclusiv pentru discursuri electorale. Primarul Cristian Codreanu îmi explică situația sediului primăriei: ”Sperăm să construim repede un sediu nou, să ne mutăm acolo. Funcționăm deocamdată la Căminul Cultural. Aici vin fermierii după adeverințe pentru APIA”.
Civilizația lemnului supraviețuiește în Maramureș
Peste munți și peste sat s-a așternut azi-noapte un strat subțire de omăt, cât să simtă lumea că, în sfârșit, a venit iarna, după săptămâni de vreme frumoasă. Văluri de ceață se prefiră peste pășuni și păduri.
”Made in rural”, la final de proiect
Cu această ocazie, a fost făcut public și un studiu asupra spiritului antreprenorial la sate, dar am avut și plăcerea să o cunoaștem pe Ana Kelemen (foto), meșteșugar din satul Mera, comuna Baciu, județul Cluj. Tanti Nuși, cum îi spun cunoscuții, a adus la București lădițe din lemn pictat numai cu vopsele naturale.
Aviputna - uzina de ouă „Din ogradă”
Această nouă investiție, începută în urmă cu aproape jumătate de an, a fost pusă în operă în urma unui proiect comunitar, în valoare de 1,6 milioane de euro, ce are la bază tehnologia germană Himmel.
Necșești, comuna cu multe nevoi și soluții puține
Sătenii au aflat de la televizor că au ajuns în fruntea unui top național al sărăciei, dar refuză să accepte acest trist superlativ. Ei recunosc că localitatea este încercată de multe nevoi, dar nu or fi cei mai săraci dintre români, atât timp cât în comună există aproape o mie de stupi, trei mii de ovine, sute de bovine, păsări de curte, iar terenul arabil al Necșeștilor însumează câteva mii de hectare cultivate cu cereale.
Au ales viața la țară
Gura Râului, o pitorească așezare sibiană de la poalele Munților Cibinului, s-a dovedit un adevărat magnet pentru câteva familii de bucureșteni care au renunțat la traiul urban și s-au stabilit aici, să se bucure de liniște, de frumusețile naturii și de relații interumane de o calitate aproape pierdută în marele oraș.
