Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

„Ziua Fermierului Montan” a fost la înălţime!

Publicat: 04 august 2018 - 18:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„Ziua Fermierului Montan” a fost marcată la Târgul Agraria - ediţia 2018 - printr-un eveniment desfăşurat pe parcursul a patru ore, organizat de Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna” (FAMD) şi avându-i drept parteneri pe DLG Intermarketing, Revista FERMA şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa unui public numeros, format îndeosebi din fermieri din zonele montane, asociaţii de profil, specialişti, reprezentanţi ai primăriilor, precum şi ai Grupurilor de Acţiune Locală a căror activitate este strâns legată de tematica abordată.

Am remarcat prezenţa tinerilor, ceea ce denotă faptul că noile generaţii ale fermierilor montani devin tot mai active, implicându-se plenar în sfera de activitate adiacentă muntelui. Obiectivele întâlnirii, aşa cum au fost ele expuse de organizatori, au constat în identificarea priorităţilor fermierilor montani, identificarea partenerilor şi a colaboratorilor, precum şi planificarea activităţilor comune viitoare.

Ziua Fermierului MontanClick pe poza pentru galerie!

Un eveniment structurat pe şase grupuri de discuţii
Aşa cum l-a gândit şi structurat Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna”, evenimentul a fost modulat pe grupuri de lucru, care a cuprins întreaga problematică a agriculturii montane. Astfel, în acest format, au fost analizate chestiuni legate de: asocierea fermierilor din zona de munte, cu inventarierea obstacolelor în calea asocierii şi cooperării; optimizarea producţiei realizate în exploataţiile montane, cu accent pe produsele tradiţionale şi cele de nişă, cu evidenţierea principalelor constrângeri pe lanţul producţie - comercializare; îmbunătăţirea şi ameliorarea păşunilor, cât şi asigurarea unui management mult mai performant, cu sublinierea dificultăţilor în întreţinerea şi utilizarea pajiştilor, dar şi chestiuni privind energia verde (energia viitorului), un subiect, relativ nou, de stringentă actualitate, în ceea ce priveşte sursele de energie regenerabilă şi nepoluantă.
De asemenea, au fost dezbătute problemele informării şi formării profesionale, în care s-a poziţionat destul de bine reţeaua de consultanţă on-line în agricultură - AGRIM, prima platformă din România care promovează legătura dintre producătorii agricoli şi furnizorii de inputuri în domeniu, prin intermediul specialiştilor - cadre didactice ale USAMV Cluj-Napoca, cu rol de consultanţi.
Şi, nu în ultimul rând, în cadrul “Zilei Fermierului Montan” a fost subliniată necesitatea organizării de târguri şi expoziţii cu profil agricol care să răspundă dorinţelor şi nevoilor micului fermier montan.

“Pacientul” şi echipa de salvatori montani
“Practic, la acest eveniment pe care noi l-am gândit, am încercat să identificăm problemele reale ale fermierilor. Am organizat activitatea în şase grupuri de discuţii. De ce? Pentru că am considerat că fermierul este «pacientul», ca să zic aşa, care are o multitudine de probleme. După care am considerat că noi, ca Federaţie, putem să intervenim prin aceste şase ateliere de lucru, de discuţii, în aşa fel încât cei consultaţi să-şi identifice problemele pe care le au. Odată inventariate, se vor identifica paşii ce trebuie făcuţi în rezolvarea lor, actorii implicaţi şi activităţile ce trebuie realizate, cum ar trebui să corelăm legislaţia sau care ar fi perioada de abordare”, ne-a declarat Ioan Agapi, directorul Federaţiei Agricultorilor de Munte „Dorna”.

Veriga necesară dintre crescător şi piaţă!
În cadrul grupurilor de lucru, fermierii prezenţi au întreţinut un dialog viu interactiv cu moderatorii, au prezentat realităţile din zona montană de operare. Spre exemplu, Costel Bondrea a prezentat o „felie” din experienţa sa de fermier şi, de 12 ani, de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Tulgheş, judeţul Harghita, privind modul cum se poate pune în valoare produsul montan. “Am predat anul trecut o cantitate de caş Federaţiei Dorna, aceasta a făcut maturare şi la sfârşitul lunii noiembrie s-a vândut caşcavalul la 55 lei kilogramul pe piaţa Clujului. De la 15 lei/kg «în verde», la 55 lei maturat e o diferenţă semnificativă de preţ, iar pentru noi este un salt suficient de mare”, ne-a mărturisit fermierul.
Costel Bondrea, dar şi alţi agricultori, au adus în discuţie o problemă chiar… alpină: valorificarea produselor obţinute
în fermele muntelui. “Agricultorul montan produce, dar ca să vândă este extraordinar de greu. Eu pot spune din experienţa mea că nu mă pot prezenta pe piaţă să stau acolo, atâta timp cât am animale. Aici trebuie să fie veriga dintre crescător şi piaţă, iar eu o văd ca federaţie, ca o asociaţie care să aibă habar de ce se întâmplă pe piaţă şi să se implice! Altă soluţie nu văd; să fug cu traista repede la târg, eu nu cred că este bine!”, a susţinut fermierul harghitean.

„Dacă nu ne mişcăm, e clar că vom fi victime!”
Cei prezenţi au încercat să răspundă la întrebările: Cum putem pune mai bine în valoare ceea ce producem? Cum ar trebui să ne organizăm? Cum vindem prin magazinul propriu? În acest context, s-a subliniat necesitatea valorificării superioare a resurselor din zona montană: lapte, carne, lemn, fructe de pădure, turism, peisaj, servicii, consultanţă, formare profesională, artizanat.
De aceea, concluzia unanimă a fost că produsele lactate tradiţionale realizate la stânele din Carpaţi să fie procesate după norme unitare, sub licenţă, în condiţii igienice, cu mărci cunoscute şi etichete atractive, pentru a pătrunde în circuitul comercial al marilor lanţuri de magazine de desfacere, cu avantaje majore pentru economia montană a viitorului. „Dacă nu ne mişcăm şi rămânem aşa, e clar că vom fi victime!”, a atenţionat Ioan Agapi.

“Zona montană este în pericol!”
Acesta a fost semnalul de alarmă tras de Costel Bondrea: “Satul românesc se prăpădeşte, e diferenţă de un an la altul. Noi am pierdut patru munţi pe care nu se mai fac stâne de oi. E exagerat! Nu mai avem loc unde să mai ducem animalele. S-a licitat păşunea comunală pe persoană fizică, iar noi ca asociaţie am căzut pe linie moartă. În condiţiile în care avem două aşezări păstoreşti - stâne modernizate, avem centre de colectarea laptelui şi am adus animale prin programe susţinute de Federaţie”.

Satele de munte: sărace, depopulate şi îmbătrânite
Problematica acestor comunităţi locale a fost un subiect extrem de dezbătut. Ionel Saulea, viceprimarul vrâncean de la Năruja, a susţinut că în ţara Vrâncioaiei nu se poate lucra în condiţii normale. Satul este îmbătrânit, tineretul, odată ce a împlinit vârsta majoratului, a şi luat-o pe calea „pribegiei” spre o viaţă mai bună. Cei rămaşi (majoritatea de la 50 de ani în sus) nu mai au putere de muncă, nici să îngrijească de animale. Nici nu-şi pot permite să cumpere utilajele necesare lucrării pământurilor. “Asociaţia Obştelor Vrîncene a încercat cât de cât să mai ajute comunitatea din zonă, dar e foarte greu, nu avem tineret. Efectivele de animale au scăzut drastic în ultimii ani, cu excepţia ovinelor care s-au înmulţit un pic şi în urma sprijinului de la stat, păşunile s-au degradat. Cel puţin la mine în zona Năruja, viitorul este în culori cernite”, ne-a declarat Ionel Saulea.
Potrivit directorului FAMD, se află în curs de culegere informaţiile de la agricultorii federativi, care sunt dintr-o arie de operare foarte largă, începând din Vrancea şi până în Munţii Apuseni, ce însumează peste 18 judeţe din zona montană. În perioada imediat următoare, conducerea Federaţiei va antrena la lucru grupul de experţi pe care îi are în urma parteneriatelor încheiate cu alte structuri organizatorice şi instituţionale.


REVISTA FERMA, ALĂTURI DE FERMIERII MONTANI
„Dacă Agraria împlineşte 24 de ediţii, Ferma a împlinit în luna februarie a acestui an două decenii de la apariţia primului număr, ceea ce ne motivează să fim alături de fermierii pe care i-am promovat, ale căror probleme le-am ascultat întotdeauna. Am acceptat provocarea de a fi partener azi, aici, tocmai pentru că vom pleca cu soluţii. În acest proiect este foarte important să existe DLG pe partea de organizare, să existe Universitatea cu rol de promovare a cunoştinţelor în plan ştiinţific, pentru că nu se poate face agricultură fără ştiinţă; şi să existe o revistă care să transpună, să comunice mai departe toate aceste lucruri. Asta face, din plin, Ferma. Putem şi trebuie să facem şi mai mult pentru a promova agricultura montană din România, există un interes foarte mare al presei internaţionale pentru tot ceea ce înseamnă montanologie şi pentru tot ceea ce înseamnă fermierii montani din România”, a susţinut în intervenţia sa Nicoleta Dragomir, redactor-şef al revistei Ferma, care a fost şi moderatorul unuia dintre atelierele de lucru.

Ioan Agapi_b
IDENTIFICAREA ŞI ETAJAREA PROBLEMELOR FERMIERILOR DIN ZONA MONTANĂ
“Pentru îndeplinirea obiectivelor noastre, noi, Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna, «capul răutăţilor» acestui eveniment, am primit şi vom primi şi în continuare sprijinul a patru structuri organizatorice mari - şi aici mă refer la revista FERMA, cea care va semnala problemele şi care va oferi suportul informaţional şi de diseminare a informaţiilor. Apoi, USAMV Cluj, pe care vrem s-o aducem cât mai aproape de problematica fermierilor, astfel încât recomandările de specialitate să ajungă în curte la om şi nu să rămână pe o platformă on-line neaccesibilă. Şi nu în ultimul rând, DLG care se ocupă de organizarea de târguri şi expoziţii şi care la rându-i îşi doreşte să cunoască ce probleme sunt şi ce tipuri de activităţi, şi ar trebui să organizeze expoziţii cu această tematică, la Agraria, în perioada viitoare”, a precizat Ioan Agapi.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 269 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?