Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vacile au liberă alegere

Publicat: 02 septembrie 2018 - 17:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Aflat în Olanda la Congresul IFAJ - "Dutch Roots", am vizitat mai multe ferme de vaci de lapte în care am distins două moduri de abordare sustenabilă a producţiei de lapte: unul "high-tech", prin folosirea la maxim a celor mai moderne tehnologii şi cunoştinţe în domeniu, şi un alt mod "low-cost" - costuri reduse - caracterizat printr-o întoarcere la modul tradiţional de creştere a vacilor şi folosirea la maxim a păşunatului.

După eliminarea cotei de lapte UE, fermierii olandezi au sporit producţia de lapte atât prin creşterea producţiei individuale (pe vacă), dar mai ales prin înmulţirea efectivului. Sporirea densităţii vacilor pe unitatea de suprafaţă a generat o creştere a cantităţii de dejecţii, respectiv de nitriţi şi fosfaţi. Pentru protecţia mediului, între Guvernul olandez şi organizaţiile de fermieri a fost încheiat un acord de plafonare a fosfaţilor. Practic, luându-se în calcul efectivele din iulie 2015, au fost stabilite şi alocate "cote de fosfaţi" fiecărei ferme. Olanda a negociat cu UE o derogare faţă de limitele europene în ceea ce priveşte cantitatea maximă de fosfaţi/hectar şi implicit densitatea de capete (UVM)/ha. Aceasta este acum (probabil) principala problemă cu care se confruntă crescătorii olandezi de vaci de lapte. Deoarece pentru a creşte efectivul de vaci trebuie să "cumpere" cotă de fosfaţi - care poate ajunge acum la circa 10.000 de euro/vacă.

Ferma Stokman - free-choice_b

Ferma Stokman - "free-choice"
Familia Stokman, din Koudum, creşte 300 vaci de lapte şi lucrează 150 ha de teren, din care 40 ha păşune. Tineretul femel nu este crescut în fermă, acesta, la vârsta de două săptămâni este trimis într-o fermă specializată în creşterea viţelelor (căreia fermierul îi plăteşte 2,5 euro/cap/zi) şi se reîntorc în fermă juninci (în luna a 7-a de gestaţie). Procentul de înlocuire a efectivului (reformă) este de circa 25% pe an.
Anton Stokman (62 ani), împreună cu soţia Tiny (59 ani) şi fiul lor Arjan (24 ani) conduc o fermă în sistem "free-choice" ("liberă alegere"), prin care vacile sunt libere să iasă din grajd pe păşune sau au posibilitatea să consume furajul oferit în adăpost. Pot alege să doarmă şi să rumege în grajd sau pe păşune, să stea pe unul dintre "dealurile" (ridicături de teren de câţiva metri înălţime) de pe păşunea de lângă grajd sau să facă o baie într-un mic lac (mai mult o baltă) amenajată în apropierea adăpostului. Fermierul chiar a făcut o glumă, spunând că le asigură vacilor nu doar o baie, ci şi "JaKoeZie" (se pronunţă „jacuzzi”, ceea ce în limba neerlandeză înseamnă "Da, vacile au voie"). De asemenea, vacile se pot bucura de un masaj la una dintre cele opt perii din adăpost. Chiar şi în timpul iernii, atunci când zilele sunt mai scurte şi mai întunecate în grajd, sunt asigurate 16 ore de lumină/zi (24 ore), dar vacile au şi posibilitatea să facă o plimbare pe păşune. La fel şi mulsul - este o alegere individuală de câte ori să intre la robotul de muls, unele de două ori pe zi, altele de cinci ori/zi.
Ferma Stokman face parte dintr-un proiect pilot în care sunt măsurate emisiile de dioxid de carbon şi modul în care aceste emisii pot fi reduse. Un sistem automat măsoară emisiile de CO2 şi ventilaţia în şase puncte din adăpost. La nivel european (şi mondial) nu sunt (încă) stabilite norme privind emisiile de CO2 şi de amoniac la nivelul exploataţiilor agricole. Tocmai de aceea, prin acest proiect pilot, din care şi ferma Stockman face parte, se fac primii paşi pentru stabilirea unor principii de bază privind emisiile de carbon.
De asemenea, ferma Stockman investeşte acum într-un proiect pentru producţia de biogaz (direct din dejecţii), prin care va oferi populaţiei din localitate gaz pentru încălzire şi gătit.

Reamintim că vizita delegaţiei de jurnalişti români la Congresul IFAJ 2018 s-a realizat cu sprijinul Ambasadei Olandei la Bucureşti.

Anton Stokman_b
TOTUL PENTRU UN LAPTE... FERICIT!
Fermierul Anton Stokman are grijă de bunăstarea animalelor pentru ca vacile să ofere un „lapte fericit”. În condiţiile în care "toată lumea" produce lapte, există supraproducţie. Consumatorul are de unde alege ce fel de lapte să consume şi este tot mai interesat de felul în care acest lapte este produs. Prin sistemul "free-choice" se produce lapte într-un mod sustenabil: protecţia mediului, bunăstarea animală, producţia de lapte/productivitatea şi energia sunt interconectate. „Acum totul este computerizat. Dar nu datele sunt importante, ci deciziile. Noi încercăm să luăm rapid decizii eficiente. Este un computer în adăpost, dar nu avem şi un scaun lângă acesta. Trebuie să luăm deciziile «în picioare». În fermă lucrăm efectiv doi oameni, iar în week-end şi în vacanţă o altă persoană ne înlocuieşte", ne-a declarat Anton Stokman.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

 

Vizualizat: 177 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?