Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ţăranul dezrădăcinat, reconvertit la agricultură

Publicat: 31 ianuarie 2012 - 13:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Exerciţiu de imaginaţie: Ce face Ministerul Turismului când nu este zăpadă şi ce face Ministerul Agriculturii când este secetă...?

Click pe poza pentru galerie!

Anul 2011 a trecut. Au trecut şi sărbătorile de iarnă. Numai că iarna n-a sosit încă. Doar acolo, pe la munte, pe pârtii, pentru distracţia celor care iubesc zăpada, schiul. Nu peste tot a nins la munte, dar acolo unde n-a fost zăpadă naturală am avut tunuri de ninsoare abundentă.

Ninsoare care este, de fapt, apă cristalizată prin răcire. M-aş putea gândi acum, repede, ca şi cititorii noştri, la o comparaţie forţată între ce face Ministerul Turismului când nu este zăpadă şi ce face Ministerul Agriculturii când este secetă...

Aveam puţine pârtii în '89 (şi câte magistrale de irigaţii!). Între timp s-au făcut multe pârtii, chiar şi acolo unde nu prea este zăpadă tot sezonul. Treburile merg bine în Carpathian Garden, referindu-ne strict la turism, deşi ar fi loc de muuuult mai bine. În acest an, resursele alocate în buget sunt mai mari ca anul trecut, deci va fi mai bine.

Turiştii vor fi din ce în ce mai mulţi, preţurile din ce în ce mai mari. Străinii, probabil că nu prea se vor înghesui în staţiunile noastre, iar ai noştri, poate mai mulţi ca ai lor, vor pleca în vacanţe în locurile exotice din afara ţării. Suntem liberi, ieşim. Peste tot. Până şi manelele au ieşit şi s-au înfipt bine pe lângă importante vedete pop-rock din lumea muzicală.

Suntem ciudaţi: până mai ieri blamam declarativ manelele, dar la sfârşit de chefuri se lasă aproape peste tot cu ritmurile criticate. Acum, când Minune plagiază cu succes hiturile Rihannei, când Bodo de la Proconsul mixează cu alt Jean de dragul pieţei, de dragul cifrei de afaceri, când Londra s-a săturat de globalizare, când Franţa cade pe scara ratingului financiar, dar Carla Bruni iese prematur din lehuzie să susţină ştacheta obscurului optimism francez, când Rusia nu-l mai iubeşte aşa de mult pe Putin, acum, deci, cu doar aceste câteva disparate situaţii, noi, românii, nu mai înţelegem nimic.

Aşa cum, deunăzi, un prieten căruia-i murise o mătuşă nu înţelegea de ce au fost atât de puţine rude jelitoare la căpătâiul defunctei mătuşi. Am înţeles apoi din scurtul necrolog că mătuşa fusese muncitor calificat la locul de muncă într-o întreprindere socialistă, adusă odată cu miile de tineri din satele în curs de colectivizare din anii '50-'60.

Familia i-a fost împrăştiată, educaţia bolşevizată, credinţa dezrădăcinată, emanciparea însă (a se citi snobism sau “prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul”), la ea acasă. Concedii la mare, chefuri cu friptane şi mujdei de usturoi de mirosea tot litoralul a alil-metil-sulfit.

Când şi-a măritat fiica, nu au făcut cununie religioasă pentru că soţul era secretar de partid pe secţie şi nu se cădea să supere tovarăşii de sus, în schimb, la fotograf în centru, a fost jenată să stea în poză, cucoana de la oraş, parvenită, cu părinţii, încă de la ţară, ai ginerelui.

Ba mai mult, i-a vopsit cu îndârjire unghiile cuscrei ca să nu se vadă puţinul negru de humă cu care venise la nuntă, din grabă sau din neglijenţă, oropsita femeie... Au fost puţini la petrecanie, pentru că toate rudele ei au fost din nou împrăştiate, dezrădăcinate, falimentate de regimurile postdecembriste.

I-am spus prietenului meu că acesta este efectul tristei epoci de aur: oameni de tablă, fără familie, fără prieteni, fără Dumnezeu. I-am mai spus amicului meu că la înmormântarea bunicii mele, ţărancă vrednică până la moarte, nu încăpea norodul în curte şi pe uliţă, şi bunica mea nu s-a dat cu ojă niciodată, deşi avea 7 clase adevărate făcute în perioada interbelică şi ştia foarte bine că “Neviorc”-ul e cel mai mare oraş din America iar în agenda ţinută cu sfinţenie scria zilnic despre mersul treburilor în gospodărie (când s-a gonit vaca, cum s-au botezat mieii, purceii, viţeii, câţi litri de lapte dă Joiana etc.).

Bunicii mei, ţărani boiereşti, lăsau lucrul pe câmp sâmbăta seara pe la ora 5 când trăgeau clopotele pentru slujba de duminică; veneau acasă, măturau curtea şi şura, refăceau şanţul din faţa ocolului, strângeau frunzele uscate, se primeneau, iar duminica, după slujbă, mirosul acela dumnezeiesc de prescură, tămâie, obrazul curat şi hainele primenite, amestecul acela... mirosea, de fapt, a colb proaspăt astâmpărat cu o ploaie dulce şi curată de vară...

... Au trecut sărbătorile. Am văzut mulţi ţărani, cei mai mulţi reveniţi de pe şantierele patriei comuniste şi retransformaţi în ţărani (fără har, fără dragoste, fără putere, fără bani); ţăranii noştri de azi, care nici măcar nu-şi rad faţa duminica, iar hainele lor sunt ponosite şi miros a necurăţenie şi alcool (crâşmele se deschid înaintea bisericilor!), lucrează continuu şi fără cap, sunt tot săraci şi habar n-au de un psalm, de o rugăciune, doar de manele, alcool şi munca de bou. Şi ei deţin peste 90 la sută din pământul agricol al României!

Oricât de profesionist şi de bine intenţionat ar fi aparatul unui Minister al Agriculturii în România de astăzi, nu poate face de unul singur reforma în agricultură. România are nevoie de o reformă rurală la care să participe toate ministerele, tot guvernul, toate forţele politice culturale şi spirituale, într-o acţiune comună, purificatoare. Altfel, încă multe decenii de aici înainte vom auzi doar despre fermieri ca Tărâţă, Porumboiu, Anghel, Nicolae...

Sau, mai sigur, a venit momentul adaptării rapide şi în agricultură: să schiem pe zăpada artificială ascultând manele de Rihanna Minune, aşa cum, de altfel, face toată Europa Occidentală. Numai că pe noi, acum, s-ar putea să ne coste prea mult instalaţiile de zăpadă şi cecurile Rihannei...

Vizualizat: 574 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
ai talent!
|
04. 11, 2012. Wednesday 03:59
de ce nu scrii si altceva?
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?