Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ţara cu căruţa-n şanţ!

Publicat: 04 aprilie 2019 - 22:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Săndel Malaxa, fermier din comuna Fârţăneşti, judeţul Galaţi, are toate motivele să-şi arate nemulţumirea. Anul trecut a semănat 60 de hectare de rapiţă corespunzător Pachetului 4 - culturi verzi, Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, care trebuia să-i aducă o subvenţie anuală de 128 euro pe hectar. Numai că din pricina secetei prelungite, cultura nu a răsărit...

 

Producătorul agricol s-a înverzit la faţă când a fost înştiinţat că va fi controlat de către APIA Galaţi chiar la... culturile verzi. În condiţiile în care rapiţa a fost pusă în pericol de a fi calamitată, la sfârşitul anului trecut, prin Ordinul Prefectului, o comisie formată din reprezentanţii Primăriei Fârţăneşti, ISU Galaţi, ai Direcţiei Agricole a constatat că nu răsărise cultura. „În luna decembrie am depus actele la APIA, împreună cu raportul de constatare al comisiei şi - iată - acum suntem la 1 martie 2019, dată la care nu am primit nici un răspuns şi nici un leuţ! Toată suflarea birourilor APIA nu ştie nimic, dă din umeri şi aşteaptă clarificări de la Bucureşti. Acum sunt blocat şi pe zootehnie, pentru că semnând cererea unică de plată, nu am primit nici un ban pentru animale. După calculele mele, ar trebui să primesc subvenţii în valoare de 250.000 de lei. Tragedia este că oile mele nu ştiu că nu s-a aprobat bugetul, fiind blocat din motive politice! Ele behăie după fân!”, ne-a declarat fermierul.

Săndel MalaxaClick pe poza pentru galerie!

„Vând ferma şi plec în Anglia!”
De anul trecut, Săndel Malaxa lucrează o suprafaţă de teren de 170 de hectare, cu păşune cu tot. Avusese mai mult, în jur de 300 ha, dar a pierdut din pământ. Au venit alţi fermieri din zonă cu oferte mult mai atractive şi proprietarii de teren s-au încântat şi au încheiat cu aceia contracte de arendă!
Malaxa creşte şi 400 de oi din rasa Merinos şi 70 de capre. „Am văzut că se exportă miei în Iran, dar nu ne-a contactat nimeni. Preţul a ajuns la 12 lei kg în viu. Nu e mare, dar pare mulţumitor. Dacă iranienii vor să cumpere şi oi mature, după cum se zvoneşte, cu toate că deţin animale de rasă, am matcă, eu nu mă uit, le dau drumul la toate! Vând tot de aicea şi plec în lumea largă! Am un prieten inginer horticol care-i dus în Anglia să muncească. Mă tot cheamă să fim împreună! În România nu mai găseşti oameni la treabă în fermă; eu nu primesc subvenţia la timp ca să le pot da şi eu celor pe care-i mai la lucru am câte-un pol de parale în plus! Cum pot să-i motivez să stea la mine la muncă?!”, se întreba neputincios fermierul.
Acesta, oier din tată-n fiu, depune mult suflet în creşterea animalelor, pentru el fiind o datorie de onoare transmisă din generaţie în generaţie, dar nu are ce face! „Eu furajez animalele din octombrie, le am în stabulaţie de şapte luni, că nu au avut ce mânca pe câmp. Până acuma cheltuielile mă duc undeva până în 200.000 de lei! Şi nu am vândut nimic din oi. Degeaba mi-am făcut eu un plan de afaceri! Mi-am ridicat saivan de aproape 30.000 de lei, am investit toţi banii strânşi cu sudoare”, a rostit cu amărăciune agricultorul.

„Suntem sortiţi pierzaniei”
Săndel Malaxa se întreabă de ce au diminuat autorităţile subvenţia la oaie! „De ce s-a luat din sprijinul cuplat? Că toate preţurile au crescut: şi motorina, şi toate inputurile... Care a fost motivaţia de ne-au luat din bani? Anul trecut, cumulat ANT-ul (ajutorul naţional tranzitoriu) cu SCZ (sprijinul cuplat pe zootehnie), au fost 134 lei. Şi anul ăsta nu-s nici 100 de lei!”, remarcă fermierul.
Şi seria nemulţumirilor a continuat în acelaşi registru: „Apoi, banii la lână nici acum nu au venit! E vorba de leul lui Daia, subvenţia la lână! Am predat acum doi ani 1.400 kg, iar anul trecut 1.600 kg. Am depus hârtiile la Direcţia Agricolă şi de atuunci nuuu ştie nimeni! E dezastru, ne duc la sapă de lemn, am anticipat că aici vom ajunge!”, a opinat resemnat gălăţeanul.
Săndel Malaxa a concluzionat, revenind la marea-i durere - banii promişi fermierilor încă din octombrie 2018. „Am fost ieri (28 februarie n.r.) la APIA Galaţi şi cei de acolo mi-au spus că abia după 15 martie daaacă încep să facă plăţile restante la subvenţii pentru cei căzuţi la control! În situaţia asta mai suntem vreo 50.000 de fermieri la nivel de ţară. Suntem sortiţi pierzaniei şi va fi greu de cojocul nostru! Am zis că mai îndreptăm căruţa, că-i mai reparăm roata, că o punem pe drumul care trebuie, dar nu! Am băgat-o-n şanţ de tot!”, a conchis gălăţeanul.

 Săndel Malaxa_b

Săndel Malaxa: ”Au mai fost greutăţi în ţară, dar nu ca acuma! De plouat, nu plouă, semănăturile de toamnă sunt prost răsărite; va fi un an foarte greu, aproape de dezastru. Dacă nu ne plouă nici în martie şi vremea o ia cu călduri două-trei săptămâni, puţinul de apă din sol se va pierde şi atunci chiar nu mai avem ce face!”

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 377 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?