Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Șuțești, o comună din marginea Bărăganului

Publicat: 12 februarie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am ajuns în comuna brăileană Șuțești într-o dimineață mohorâtă, după ce plouase toată noaptea. Beneficiarii de ajutor social de la primărie se chinuiau în mod sisific să împingă apa cu măturile peste șosea, într-un șanț, ca să facă parcarea practicabilă. Pe primar și pe ceilalți edili i-am întâlnit în birouri improvizate în încăperile căminului cultural, deoarece clădirea primăriei a suferit avarii din cauza construirii unui sediu nou în imediata vecinătate. Sediul vechi a fost avariat, cel nou nu e gata, așa că funcționarii sunt de găsit, cum spuneam, la Căminul Cultural.

Click pe poza pentru galerie!

Parcul, în schimb, este impecabil. Platanii tineri promit să crească mari și să umbrească o comună lovită vara de vipie. Alături, o scenă construită temeinic pentru festivități, inclusiv pentru discursuri electorale. Primarul Cristian Codreanu îmi explică situația sediului primăriei: ”Sperăm să construim repede un sediu nou, să ne mutăm acolo. Funcționăm deocamdată la Căminul Cultural. Aici vin fermierii după adeverințe pentru APIA”. 

 

Locuri de muncă puține

Cea mai mare problemă a comunei Șuțești este, însă, absența locurilor de muncă. Indicatoarele din centrul comunei trimit către marile orașe, dar marile orașe se află la câțiva zeci de kilometri distanță și nici pe acolo nu sunt oferte de muncă din abundență, așa că tinerii și femeile au luat drumurile străinătății. ”Bărbații lucrează în construcții, iar femeile au grijă de bătrâni. Vin cu banii acasă și mai construiesc un acaret, mai dau o zugrăveală”, explică primarul. Comuna număra, în 2011, 4428 de locuitori, iar în 2002, 4798 de locuitori. Majoritatea s-au declarat români (66,8%), iar 27,48% s-au declarat romi. Pentru restul locuitorilor, apartenența etnică nu este cunoscută. Pe site-ul primăriei suntem informați că ”Tinerii sunt rezervați în a-și dezvolta fermele de subzistență, chiar dacă au posibilitatea accesării fondurilor europene. Ei invocă tot mai mult lipsa piețelor de desfacere, prețurile foarte mici oferite de fabrici și procesatori, subvențiile care vin cu întârziere, situația economică precară din prezent, precum și birocrația care le îngreunează foarte mult drumul spre aceste fonduri europene”. Poate fi o explicație a plecării la muncă în străinătate.

 

Un meșter vitralier

E greu să-ți imaginezi că în satul acesta din marginea Bărăganului trăiește și lucrează un meșter de vitralii, artă specifică mai degrabă civilizației apusene. Dănuț Ichim a învățat arta vitraliului la București, fiind ucenicul artistului plastic Dan Broscuțeanu. În tinerețe, brăileanul a fost angajat la Întreprinderea de Mecanică Poligrafică București. Într-o zi a fost solicitat de artist să ajute la construirea unui cuptor pentru topit sticla. Cu timpul, tânărul a învățat să facă vitralii și a participat la realizarea unor lucrări de anvergură, dar și la onorarea unor comenzi particulare. Așa a ajuns la rândul lui un meșter de vitralii apreciat. ”Veneau oameni cu bani. Unii aveau bani și în comunism. Veneau securiști, medici, activiști de partid. După Revoluție, m-au căutat afaceriștii. Totodată, am lucrat vitralii și pentru biserici. Aproape toate bisericile din Brăila au vitralii realizate de mine”, îmi spune meșterul vitralier.

 

Moștenirea boierilor Șuțu

Cele mai vechi construcții din comună sunt biserica și clopotnița aferentă. Acestea datează de pe la jumătatea secolului al XIX-lea și sunt ctitorii ale familiei Șuțu, de la care se trage și numele comunei. Aceasta a fost una dintre familiile princiare ale celor două principate românești. Rădăcinile ei sunt în Balcani, de unde au ajuns la Constantinopol. Se spune că la origine cei din neamul Șuțu au fost vânzători de iaurt, apoi au urcat pe scara socială în Fanar, de unde au venit la nordul Dunării, iar unii membri au ajuns chiar în scaunul domnesc. Mormintele Șuțeștilor se află în biserică, sub podeaua de piatră. Castelul rămas de la familia Șuțu este o ruină pasată de niște investitori italieni de la unul la altul. Odinioară, aici se reuneau aristocrați de la București și mergeau la vânătoare. Magazia de cereale, în schimb, a rămas în picioare și este folosită și astăzi de către firma care a cumpărat prin anii ’90 o parte din fostul IAS. 

 

Magazia de cereale

Pe Ion Lazăr (foto), unul dintre întemeietorii societății agricole, l-am întâlnit chiar în biroul amenajat într-o clădire a fostului IAS. ”Am înființat societatea agricolă în 1994, împreună cu doi colegi. Eu am fost economist la IAS. Aici au fost proprietățile boierilor Șuțu. Urmașii, plecați cu toții prin străinătate, au revendicat ceva teren agricol și pădurea. Acareturile și terenurile aferente nu le-au revendicat”, explică Ion Lazăr.  Primarul vine cu date exacte: ”Au primit 25 de hectare de teren agricol pe teritoriul comunei Mircea Vodă. Au revendicat 1260 hectare de pădure în Lunca Buzăului. Din acea pădure, au obținut 52 hectare, cu titlu de proprietate, pe care nu l-au ridicat. Au mai primit 520 de hectare de la Comisia Județeană de Fond Funciar, iar pentru diferența până la 1260 ha s-au judecat zece ani, iar după ultimele date se pare că vor deveni proprietari ai întregii păduri, ai Zăvoaielor Șuțești, cum sunt prinse în literatura de specialitate a vremii”. 

Magazia de cereale, având o lungime de zeci de metri, e construită integral din lemn. Datează dinainte de colectivizarea agriculturii. Lemnul a fost adus din Munții Vrancei. Aici au fost depozitate cerealele recoltate de pe domeniul boieresc și transportate apoi cu carele cu boi în portul Brăilei, de unde porneau pe vapoare către toate colțurile lumii. ”Are un sistem de ventilație formidabil”, mă asigură fermierul. 

Într-o zi, Ion Lazăr a fost invitat la primărie. Îl aștepta acolo o doamnă venită din străinătate. Era o urmașă a boierilor Șuțu, cei care își dorm somnul de veci sub podeaua de piatră a bisericii din sat. Fermierul și urmașa foștilor proprietari au stat de vorbă despre situația acareturilor. ”A fost foarte mulțumită să afle că magazia a rămas în picioare. Alături, castelul e o ruină. Eu am îngrijit magazia, fiindcă o folosesc în mod avantajos. Cerealele se păstrează bine, sunt spații mari, aerisite. În pod, usuc lavanda”, povestește întreprinzătorul agricol. Ion Lazăr cultivă, pe lângă cereale, și lavandă. E o pasiune nouă. A făcut deja livrări unor procesatori, dar speră să aibă propria sa linie de procesare. 

Cultură mare, o cultură inedită de lavandă, o biserică monument istoric, mormintele unei familii de boieri sosită din Balcani, un castel ruinat, un meșter de vitralii, o pădure prin apropiere, ciurăritul, iată că Șuțeștii este o comună interesantă, unde merită să te oprești un ceas-două, dacă ai cumva drum dinspre Brăila către Râmnicu-Sărat sau dinspre Ianca spre Râmnicu-Sărat. Despre alte oportunități nu am aflat, deocamdată, iar site-ul primăriei nu promite marea cu sarea: ”Pentru potențialii investitori se poate concesiona de la primărie teren intravilan pentru amenajare obiective economice”. Teren e berechet, investitorii sunt așteptați!

 

 

CIURĂRITUL - O ÎNDELETNICIRE ÎNCĂ ACTUALĂ

Cum spuneam, locuri de muncă sunt puține în Șuțești. O îndeletnicire străveche mai este totuși practicată și în zilele noastre: ciurăritul. Romii, care formează o treime din populația comunei, sunt urmașii celor care slujeau pe moșia de odinioară a Șuțeștilor. Una dintre îndeletniciri era sortarea semințelor prin sita ciurului. ”Eu iau grâul, îl pun în ciur, prin ciur curg gozurile și corpurile străine, rapița, neghina, paiele, pleava și rămâne grâul curat sută la sută pentru semănat. Trec prin ciur 15 tone pe zi! Asta e din tată în fiu. Eu am 49 de ani și lucrez de la 14 ani”, îmi explică Ion Alexandru, unul dintre ciurarii care lucrează pentru ferma lui Ion Lazăr.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-14 februarie 2016

Vizualizat: 1128 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Brinkman - Let’s improve together Titan Machinery - Red Carpet 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?