Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Satele şi internetul

Publicat: 06 ianuarie 2019 - 18:56
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Internetul fix cucereşte tot mai mult satele româneşti. Potrivit unui anunţ făcut recent de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), numărul de conexiuni de internet fix în mediul rural a ajuns la peste 1,5 milioane în prima jumătate a acestui an, înregistrând un ritm de creştere de 8% pentru al doilea semestru consecutiv. In jur de 500.000 de conexiuni permit viteze de peste 100 Mbps.

Noile date relevă o reducere a decalajului dintre urban şi rural. Lipsesc, deseori, multe lucruri la ţară (drumuri asfaltate, canalizare, bancomate, farmacii, pieţe en gross etc.), dar, iată, că internetul se răspândeşte cu rapiditate şi agricultorii nu se mai pot plânge de lipsa informaţiilor, chiar dacă simplul acces la informaţii nu rezolvă automat şi problemele lor, care ştim bine că sunt cu toptanul.

internet-la-sated218_b

Pregătiţi pentru navigare
E de neconceput astăzi ca un fermier să nu fie utilizator de internet, fie că dispune de o conexiune fixă sau de una mobilă. Calculatorul, laptopul, tableta, smartphone-ul sunt la fel de necesare ca şi utilajele agricole. Instituţiile active în zona agricolă şi rurală, mă refer în special la MADR, AFIR şi APIA, publică online o mare masă de informaţii: proiecte de legi, legi deja votate, ghiduri ale consultantului, anunţuri privind plata subvenţiilor etc. Presa agricolă recurge, în mare parte, tot la mediul online ca să-şi informeze publicul. A cam rămas în urmă argumentul deseori invocat de unii dintre fermieri: ”N-am ştiut, domnule!”. Necunoaşterea, în acest caz, vine nu din lipsa informaţiilor, fiindcă acestea sunt difuzate, ci din inabilitatea fermierului de a ajunge la informaţii, iar dacă ajunge, nu le receptează într-un mod corect, fiindcă sunt, nu de puţine ori, redactate într-un limbaj de specialitate (juridic, tehnic, economic) sau, ca să o spunem pe şleau, sunt prea stufoase. Desigur, există şi situaţia reală când, într-adevăr, o instituţie nu comunică anumite informaţii, dar acum, spre deosebire de epoca dinaintea internetului, şansele de a obţine informaţii utile sunt mult mai mari: chiar dacă instituţia nu comunică, tot se găseşte cineva care află şi apoi răspândeşte informaţia prin reţelele de socializare.
E un lucru formidabil că internetul ajunge în cât mai multe sate. Fenomenul este echivalent cu electrificarea satelor din anii 50-60 ai secolului trecut. O deosebire esenţială există, însă: dacă toată lumea a învăţat să aprindă un bec şi să bage un ştecher în priză, nu toată lumea care deţine o conexiune de internet ştie neapărat să utilizeze în mod util, constructiv, internetul. Răspândirea internetului la sate ar trebui urmată de o iniţiere în utilizarea internetului, care nu înseamnă numai divertisment. Agricultorii trebuie să înveţe cum să se orienteze prin marea masă de informaţii publicate online. Să ştie care sunt site-urile unde pot găsi informaţiile corecte.

internet-la-sate-1d218_b


ATENŢIE LA ŞTIRILE FALSE!
Datorită internetului, fermierii reuşesc să comunice mai uşor, să se solidarizeze, dacă este nevoie, să sesizeze în mod public neregulile din lumea agricolă. Prin instrumentele de comunicare online, unii dintre fermieri au ajuns adevărate vedete, fiind cunoscuţi până la cea mai îndepărtată stână aflată în aria de acoperire a unei reţele gsm. Dan Petrescu, Ghiţă Ciobanu (Gheorghe Dănuleţiu) şi Ionică Ciobanu (Ioan Sterp) au fost urmăriţi deseori live în timp ce protestau pe la porţile MADR faţă de neregulile din oierit. Pe urmele lor, alţi oieri au folosit reţelele de socializare (facebook) ca să-şi facă şi ei cunoscute necazurile. Tot pe facebook au fost formate o sumedenie de grupuri cu profil agricol. Datorită internetului, numeroşi fermieri reuşesc să-şi vândă produsele. E de aşteptat că sporirea numărului de conexiuni la internet, fie fixe, fie mobile, va conecta şi mai mult agricultura la piaţă. Există însă şi o parte neproductivă a internetului. Pierderea timpului cu activităţi facile e doar unul dintre aspecte. Internetul e o cale foarte eficientă de vehiculare a mesajelor propagandistice şi a fake news-urilor. Capcane sunt destule, dar să nu uităm că, fiind un spaţiu al libertăţii de comunicare, internetul oferă şi antidotul. Tot aici găseşti informaţiile adevărate şi opiniile de bună-credinţă şi corecte.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 523 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?