Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Promisiuni de drumuri agricole...

Publicat: 16 noiembrie 2017 - 00:26
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Tot românul îşi doreşte ca drumurile din localitatea sa să fie asfaltate. În consecinţă, orice primar include în programul său electoral promisiuni privind asfaltarea străzilor, iar dacă uliţele sunt asfaltate, nu-i nimic, le mai asfaltează o dată.

Fermierii mari şi mici sunt preocupaţi însă şi de soarta drumurilor secundare, agricole, care ajung la tarlale. O circulaţie dificilă către terenurile agricole afectează direct interesele economice ale agricultorilor.

Comuna Bogdan-Vodă, judeţul Maramureş. Statuia ecvestră a voievodului maramureşean, despre care legenda spune că a întemeiat Moldova, străjuieşte peste drum de primărie, amintind privitorilor că odinioară dealurile şi munţii erau străbătuţi în şaua calului. Acum, sătenii dispun de tractoare şi maşini de teren, cumpărate din banii câştigaţi cu precădere în străinătate, unde lucrează de ani buni. Accesul la proprietăţile situate pe dealurile înalte, cu versanţi abrupţi, e posibil numai pe drumurile agricole, folosite din moşi-strămoşi. Numai că drumurile s-au mai stricat, mai ales din cauza ploilor.

O primăriţă şi ambiţia ei

Anuţa Bizău, aflată la primul mandat de primar, şi-a propus să repare toată reţeaua de drumuri agricole: ”Nu e o treabă uşoară. Trebuie mai întâi să găsesc o firmă care să facă proiectul tehnic. Apoi să scot lucrarea la licitaţie. Drumurile acestea sunt foarte importante pentru locuitori. Au fâneţe, unii mai au şi culturi, mai ales de cartofi, alţii au animale acolo, trebuie să aibă acces uşor”. Deocamdată e o adevărată aventură să parcurgi drumurile care şerpuiesc pe versanţii abrupţi ai dealurilor care înconjoară comuna. Intrările sunt amenajate, dar cu cât înaintezi, drumurile sunt tot mai deteriorate. Ca să evite porţiunile dificile, conducătorii maşinilor de teren, ai tractoarelor şi atelajelor nu au ezitat să traverseze proprietăţi private, călcând cu roţile prin fâneţe. Pe de altă parte, localnicii nu sunt dispuşi să cedeze nici măcar un lat de palmă pentru lărgirea drumurilor. O problemă în plus pentru autoritatea publică locală.

pe-drumuri-de-tara_maramures.2_b

Pe larg despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol semnat de DUMITRU BĂDIŢA

Vizualizat: 195 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

La Agritechnica 2017, producătorul german de maşini agricole - Claas a câştigat o medalie de aur şi patru medalii de argint.
Medalia de aur a fost acordată pentru Cemos Auto Threshing - Modulul automat de comandă pentru combinele de recoltat Claas cu scuturători şi hibride. 
Cemos Auto Threshing este un alt modul care contribuie la automatizarea proceselor desfăşurate de combina de recoltat. 
Noul sistem de asistenţă permite ajustarea complet automată a spaţiului contrabătătorului şi a turaţiei tobei de batozare în unităţile de batozare tangenţiale,
pentru o adaptare dinamică la condiţiile existente de treierat. 
Astfel, procesul derulat în unitatea de batozare este îmbunătăţit în mod continuu şi automat până la limitele sale tehnice de performanţă, fără a mai fi nevoie de reglaje manuale.
Integrat în sistemul Cemos Automatic, Cemos Auto Threshing este interconectat cu toate celelalte sisteme de asistenţă ale combinei de recoltat, în special cu sistemul de control automat al vitezei de deplasare - Cruise Pilot.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga StalkBuster - Kemper şi John Deere - Medalie de aur Agritechnica 2017 Francisc Mozer vrea 2 lei pe litrul de lapte
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?