Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Poamele de pe Dealurile Uilei

Publicat: 04 octombrie 2018 - 11:21
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La Târgul Agraria de la Jucu, la standul Asociaţiei „Produs de Cluj”, am întâlnit un renumit producător agricol care avea la ofertă o diversitate de marfă. De la siropuri, dulceţuri, compoturi, murături, iuţeli şi zacuşti, până la vişinată, afinată şi pălincuţă, toate aşezate în borcane şi borcănele, în sticle şi sticluţe, frumos etichetate. Undeva la vedere, un afiş îndemna clienţii să cumpere produse româneşti!

 

„Suntem prezenţi la târg cu produsele procesate în atelierul manufacturier propriu. Folosim materia primă obţinută în ferma noastră pomicolă. Avem o livadă de circa 25 de hectare, cu structură de producţie variată: măr, păr, prun, cireş şi vişin. Avem şi o plantaţie de arbuşti fructiferi: zmeur, coacăz, trandafir pentru dulceaţă, dar şi o mică grădină de legume în care cultivăm specii de ardeioase, castraveţi, ceapă, tomate, legume pe care le conservăm şi le oferim spre vânzare”, ne-a declarat Emil Tămăşan venit din comuna Batoş, satul Uila, judeţul Mureş.
Mureşeanul a menţionat că nu procesează decât fructe şi legume româneşti şi sub nici o formă nu şi-a dorit să utilizeze producţie horticolă din import! Iată, deci, o atitudine cu adevărat... protecţionistă şi patriotică!

Resurse locale procesate şi valorificate
Pentru a ne contura o idee despre microunitatea sa de procesare, producătorul ne-a detaliat că în nomenclatorul de procesare sunt cam 18 sortimente de siropuri din fructele obţinute în plantaţia proprie, plus cele culese din flora spontană. Apoi oferă zacuscă în cinci sortimente: cu vinete, cu fasole, cu ciuperci, cu vinete şi ciuperci şi cu hribi. Pe partea de legume conservate, există cam tot ce ţine de ardei iute: sub formă de dulceaţă, de iuţeală, ardei iute cu ceapă, sub formă conservată sau murată, la care se adaugă sortimentele de castraveciori, gogoşari, conopidă sau sfeclă roşie.
De asemenea, produce dulceţuri şi compoturi din afine, mure şi cătină şi, nu în ultimul rând, băuturi macerate: vişinată, zmeurată, afinată şi altele...

Zacusca şi iuţeala de ardei sunt în topul preferinţelor
„Un succes deosebit îl avem cu zacusca. Producem borcane de ordinul miilor. Cu dulceaţa de ardei iute, deşi nu ne surâdea termenul ca atare, am ajuns să vindem la concurenţă cu zacusca. Ne bucurăm pe piaţă de aprecierea clienţilor. Subliniez că nu am făcut formalităţile pe un produs tradiţional, pentru că, spunem noi, tradiţional este atunci când ţi se cere de la an la an şi este apreciat de consumatori”, a precizat Emil Tămăşan.
După care a continuat: „Sigur că noi ne-am inspirat şi din reţetele vechi pe care le-am putut procura din diferite surse, însă am adus îmbunătăţiri, am lucrat pe reţetare. Îmbinând experienţa şi priceperea, preparăm cu multă pasiune, după metode tradiţionale, produsele noastre naturale din poamele crescute tocmai în aceste locuri, trecute cu grijă prin mâinile noastre de la primul mugur, până la eticheta finală. Şi ce este de remarcat la mine şi la echipa cu care lucrez, în special la doamna Anişoara Bercea, noi punem foarte mult suflet în ceea ce facem. Şi nu ne e frică de concurenţă, oriunde mergem. Preţurile nu diferă în vânzare la noi acasă, locul de producţie, sau la cele mai costisitoare târguri din ţară”.

Eticheta - „fereastra” personalizată a promovării
În urmă cu 7-8 ani, afacerea a debutat timid, cu învingerea greutăţilor de început. În ultima perioadă s-a produs o dezvoltare mai serioasă. În acest microbusiness artizanal nu au fost accesate fonduri europene, totul s-a făcut din resursele financiare proprii.
Un ajutor important îl primeşte din partea fiicei, Bianca Tămăşan, arhitect de profesie, cea care îşi pune în valoare inspiraţia şi talentul şi se ocupă de grafica şi designul prezentării produselor oferite spre vânzare cumpărătorilor. Lesne se poate observa că etichetele sunt personalizate pe fiecare tip de produs, făcând parte din strategia de promovare a afacerii.

Emil Tămăşan_b
Emil Tămăşan: „Sunt de profesie inginer horticultor, am absolvit la Universitatea din Cluj, Promoţia ’83. Am fost repartizat la fostul IAS Batoş. Mi s-au adus reproşuri de către neştiutori că eu, din mare şef de fermă sau din mare director de unitate agricolă, am ajuns de fac siropuri, dulceţuri, compoturi. A durat ceva până le-am explicat că tehnologia conservării şi preparării legumelor şi fructelor face parte din disciplina noastră de studiu. Aşa că profesez în domeniu”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 48 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?