Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Phil Hogan: „Agricultura are un viitor”!

Publicat: 24 martie 2019 - 09:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a vorbit recent despre o „nouă arhitectură verde” a reformelor propuse pentru Politica Agricolă Comună după 2020, spunând că noile politici europene vor asigura ca „agricultura să aibă un viitor”. Potrivit comisarului Hogan, planurile sunt concepute pentru a aborda problemele legate de schimbările climatice, resursele naturale şi biodiversitatea, care ar urma să „asigure viabilitatea fermelor noastre”.

 

Responsabilitate individuală
Comisarul Hogan a subliniat importanţa ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să contribuie la stabilirea obiectivelor de mediu ca parte a noului PAC, afirmând că se aşteaptă „stabilirea unor ţinte responsabile şi ambiţioase de către statele membre”. Acest lucru, susţine el, ar permite o mai mare flexibilitate pentru agricultori. „Am auzit că se cere mai multă flexibilitate pentru fermieri. Înţeleg că aveţi un sentiment că sistemul actual, cu toate defectele sale, reprezintă un bun compromis. Vă asigur că împărtăşim aceleaşi preocupări şi ne dorim să ne poziţionăm în aceeaşi direcţie”, a declarat irlandezul.
Totodată, acesta a explicat că legăturile dintre PAC şi legislaţia UE în domeniul climei vor deveni mai explicite în cadrul reformelor propuse, despre care susţine că ar aduce o coerenţă şi o eficienţă politică şi ar asigura, de asemenea, că „agricultura are un viitor”. Pe de altă parte, Phil Hogan a argumentat că adoptarea unor reglementări mai puţin stufoase la nivelul UE ar facilita abordarea situaţiilor individuale ale fiecărui agricultor, ceea ce până la urmă ar fi în beneficiul fermierilor. În încheierea observaţiilor sale, comisarul a precizat că „noua arhitectură verde reprezintă o mare îmbunătăţire pentru fermieri şi pentru mediu, pentru că oferă mai multe oportunităţi de a plăti agricultorilor care sunt dispuşi să producă mai mult din punct de vedere al bunurilor publice”.

Phil Hogan_b

Phil Hogan: „Dacă nu avem ferme viabile, nu vom avea fermieri viabili. Vă pot asigura că, fără a aborda problema sustenabilităţii, vom avea dificultăţi mari în apărarea bugetului nostru pentru agricultură. Cred cu tărie că propunerea Comisiei Europene este o schimbare de viziune în ceea ce priveşte asigurarea unei performanţe superioare şi a unor rezultate mai bune pe agenda climatică, de mediu şi a durabilităţii”, a declarat Phil Hogan în cadrul unei şedinţe a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, desfăşurată la sfârşitul lunii ianuarie a.c.

40% pentru combaterea schimbărilor climatice
Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) continuă la Bruxelles, statele membre fiind obligate să-şi prezinte planurile strategice ce urmează a fi aprobate până la începutul anului viitor. Şi chiar dacă anumite aspecte au fost deja discutate şi chiar convenite de către Comisie, marea piedică în avansarea negocierilor, pe lângă Brexit, o reprezintă faptul că bugetul pentru finanţarea viitoarei PAC nu a fost încă finalizat. Se ştie însă că 40% din bani vor fi direcţionaţi către acţiuni privind schimbările climatice. Un nou sistem de „condiţionalitate” va face ca sprijinul pentru venitul tuturor fermierilor (şi alte plăţi legate de suprafaţă şi animale) să depindă de aplicarea unor practici agricole favorabile mediului şi climei.
Noul cadru al PAC prevede convergenţa sporită a nivelurilor plăţilor directe între statele membre, eliminând 50% din discrepanţa existentă între nivelurile ajutoarelor pe hectar în UE şi 90% din media UE. Aceasta contribuie şi la angajamentul Comisiei de a asigura o distribuire mai echitabilă a plăţilor directe. O altă măsură, cu impact major asupra fermierilor români, urmăreşte plafonarea la 100.000 de euro a plăţilor ce pot fi acordate pe fermă, situaţie cu care unele state nu sunt de acord.

Vaca_b

Germania, principalul producător de lapte ecologic din UE
La nivel european, producţia de lapte ecologic a sporit considerabil în ultimii ani, iar Germania deţine poziţia de lider pe continent.
Statistica Eurostat arată că numărul de vaci de lapte crescute în sistem ecologic pe teritoriul Uniunii Europene a ajuns să numere în 2017 peste 900.000 de capete. Producţia de lapte ecologic în UE28 era atunci de aproximativ 4 miliarde de kilograme, ceea ce reprezintă aproximativ 1,5% din totalul producţiei de lapte la nivel comunitar. Efectivele şi volumele exacte nu pot fi determinate pe baza cifrelor Eurostat, deoarece lipsesc date şi uneori se utilizează numai estimări. Cu toate acestea, cifrele dau o impresie despre evoluţia producţiei de lapte ecologic în Europa.
Lider detaşat în această ierarhie, Germania deţinea în 2017 un efectiv de 203.958 vaci pentru lapte, cu 28.000 de capete mai mult decât în anul precedent. În mod firesc, producţia de lapte organic (incluzând aici şi laptele de oaie sau de capră) a înregistrat o creştere considerabilă de 144.000 tone, până la valoarea de 939.080 tone.
Deşi nu era la nivelul Germaniei, Franţa deţinea totuşi, în 2017, un efectiv de 128.386 vaci de lapte înscrise în circuitul ecologic. Comparativ cu 2016, numărul acestora era mai mare cu 8.274 de capete. Cantitatea de lapte ecologic colectat în Franţa a sporit şi ea cu aproximativ 68.000 de tone (11,7%), la 649.289 tone. Aproape la fel de bine a performat şi Austria, care la o populaţie de 115.080 de vaci a obţinut o producţie de lapte ecologic de 612.629 tone. Totodată, în Danemarca, efectivele de vaci pentru lapte ecologic a crescut în 2017 cu 12.864 de capete, numărând în total 70.993 de animale. Producţia de lapte a crescut în decurs de numai un an de la 516.113 tone, la 541.404 tone, inclusiv laptele organic provenit de la ovine şi caprine. Marea Britanie, în schimb, a înregistrat o scădere a numărului de vaci certificate ecologic, de la 81.368 de capete în 2016, la 77.059 de capete un an mai târziu. De asemenea, producţia de lapte ecologic (inclusiv lapte de oaie şi de capră) a scăzut de la 519.500, la 492.000 de tone. Tot în 2017, Olanda colecta o cantitate de 223.181 tone de lapte ecologic, de la un efectiv de 31.883 de vaci, iar Belgia înregistra un volum ceva mai modest, de 112.145 tone, ceea ce corespunde însă unei creşteri de 23% faţă de anul 2016.

 


CE AVEM DE CÂŞTIGAT DE PE URMA TRATATULUI CU JAPONIA?
Tratatul cu Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată de Uniunea Europeană, care a intrat în viguare de la 1 februarie 2019, creează oportunităţi notabile pentru sectorul agroalimentar. Acordul elimină majoritatea taxelor vamale pe care companiile europene care exportă în Japonia erau obligate să le plătească anual, în cuantum de un miliard de euro, precum şi o serie de obstacole de lungă durată în ceea ce priveşte reglementarea. Industria vitivinicolă apare ca fiind una dintre marile beneficiare ale tratatului cu Japonia, deoarece tarifele în acest caz vor fi complet eliminate. Asta nu numai că va duce la economisirea a 134 milioane de euro pentru producătorii europeni, ci va face ca vinurile din UE să devină şi mai competitive, ceea ce înseamnă automat o extindere a cotei de piaţă.
De asemenea, japonezii vor putea cumpăra pe viitor brânzeturi europene la preţuri mult mai mici, tarifele la brânza tare scăzând treptat la 0% pe o perioadă de 15 ani, în timp pentru brânzeturile moi se va aplica o nouă cotă fără taxe, echivalentă cu cantitatea actuală de exporturi europene. În ceea ce priveşte carnea de vită, va exista o reducere graduală a tarifelor, care în cele din urmă va duce la o scădere semnificativă de 25,5%. Astfel, importurile UE de produse din carne de vită în Japonia vor fi considerabil mai competitive. Pentru sectorul agroalimentar european, acest acord reprezintă, aşadar, o mare şansă, cu atât mai mult cu cât el asigură protejarea în Japonia a peste două sute de produse agricole europene de înaltă calitate (aşa-numitele indicaţii geografice).

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 167 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?