O fermă pentru viitorii 1000 de ani

Ferma de vaci de lapte Boer Bart este caracterizată printr-o întoarcere la modul tradiţional de creştere a vacilor, practicând folosirea la maxim a păşunatului, precum şi a altor activităţi: creşterea de găini ouătoare în sistem "free-range" şi comercializarea, sub marcă proprie, de produse lactate.
Reamintim că vizita delegaţiei jurnaliştilor români la Congresul IFAJ 2018 s-a realizat cu sprijinul Ambasadei Olandei la Bucureşti.

Click pe poza pentru galerie!

Ferma Boer Bart face pasul spre sistemul „bio-dinamic”

Bartele Holtrop (31 de ani) şi soţia sa Rianne (31 de ani), proprietarii fermei, au dezvoltat o afacere diferită de fermele de vaci de lapte clasice din Olanda. Astfel, exploataţia Boer Bart este o fermă organică care creşte aproape o sută de vaci Jersey, întreţinute pe păşune, cu o producţie medie de 4.400 litri de lapte/vacă/an (4,1% proteină şi 5,68% grăsime). Laptele produs în ferma lui Bartele este transformat, în fabrica CZ Rouveen, în brânză (caşcaval) sub brandul "De Tjonger" şi vândut atât în micul magazin din fermă (sau prin poştă), cât şi printr-o reţea de magazine. În magazinul din fermă comercializează brânză "De Tjonger", iaurt şi ouă din producţia proprie, precum şi sucuri, îngheţată şi produse din carne, toate organice, provenite de la fermele vecine.
Practic, filosofia afacerii fermei Boer Bart este aceea de a folosi la maxim resursele oferite de păşunea naturală, producerea de lapte organic şi dezvoltarea unui sistem agricol integrat, în comuniune cu natura. "Ferma produce alimente organice, de calitate şi într-un mod sustenabil. Acest sistem a fost practicat cu o mie de ani în urmă şi ar trebui să reziste alţi o mie de ani de aici înainte. Noi o numim: «înainte la origine» (forward to origin)", ne-a declarat Bartele. În viziunea proprietarului, de la sistemul organic în care acum este produs laptele, ferma va trece la pasul următor - producţia de lapte în sistem "bio-dimanic", într-un mediu prietenos cu animalele şi cu mediul înconjurător.
Bartele şi Rianne au început în urmă cu trei ani această afacere. Anterior Bartele a fost un fermier "convenţional", împreună cu părinţii săi. În primăvara anului 2017, cei doi au fost nominalizaţi ca "Agri-Antreprenor al Anului".

De ce rasa Jersey?

Ferma deţine 57 hectare de păşune (şi fâneaţă) şi alte 19 hectare de teren aflate într-o rezervaţie naturală, unde iarba poate fi tăiată numai o dată sau de două ori pe an. Preţul de producţie al laptelui este de 0,38 euro/litru. În 2017, preţul mediu de vânzare a laptelui a fost de 0,59 euro/litru. Subvenţia primită este de 380 euro/ha. Pentru laptele organic livrat primeşte 0,63 euro/litru, aproape dublu faţă de preţul plătit de către procesatori pentru laptele "convenţional".
Bartele a ales să crească vaci Jersey pentru că acestea produc lapte mai mult, raportat la masa corporală, şi cu un conţinut mai mare de grăsime şi de proteină.
Efectivul iniţial de bovine Jersey a fost achiziţionat după o căutare îndelungă, fermierul dorindu-şi să crească vaci care să fie adaptate întreţinerii libere pe păşune, pe întreaga perioadă de păşunat (sfârşit de aprilie şi până la începutul lunii octombrie). Vacile stau 24/24 ore pe păşune, fiind mulse la o platformă mobilă de muls.

Pajiştea supraînsămânţată

Păşunatul se face conform unui grafic stabilit, în funcţie de cantitatea de iarbă din păşune. Imediat după muls, vacile intră de fiecare dată pe o nouă parcelă de păşunat. În timpul mulsului vacile primesc un supliment de concentrate (cereale), în funcţie de producţia de lapte.
În ultimii ani, Bartele a supraînsămânţat câteva parcele de păşune cu un amestec de plante furajere, dar acum nu este mulţumit de rezultatele obţinute. Chiar în această vară, din cauza lipsei precipitaţiilor, regenerarea plantelor după păşunat s-a făcut mai rapid pe tarlalele care au încă vechea structură floristică. Deci pe păşunea naturală, existentă pe acele terenuri de zeci de ani. Bartele este ferm convins că păşunea naturală originară, aşa cum a fost ea moştenită, are o compoziţie a covorului ierbos mult mai bine adaptată păşunatului şi condiţiilor climatice.

Selecţia taurilor pentru monta naturală

Viţeii masculi sunt vânduţi imediat după naştere, în fermă fiind păstraţi, pe parcursul unui an, numai zece tăuraşi proveniţi de la cele mai bune vaci. În fermă este practicată monta naturală, în efectiv fiind permanent trei tauri. Viţelele (40 capete) nu sunt ecornate şi sunt întreţinute atât pe păşune, cât şi în grajd. Tăuraşii selecţionaţi sunt crescuţi pe păşune, împreună cu vacile mamă. La vârsta de un an, din cei zece tăuraşi sunt aleşi trei, cei mai buni, criteriile de selecţie fiind viteza de creştere şi adaptarea la întreţinerea liberă pe păşune.
Legat de acest sistem de selecţie "propriu" al taurilor de reproducţie au fost mai multe observaţii din partea grupului nostru. Principalele obiecţii fiind acelea că nu se cunoaşte tatăl tăuraşilor şi că prin selecţia tăuraşilor din efectivul propriu, generaţie după generaţie, va creşte consangvinizarea în cadrul efectivului. Bartele a replicat că este abia la început (a doua generaţie de tauri din efectivul propriu) şi că are încredere în sistemul său de selecţie.

Mulsul la păşune
În fermă lucrează alături de soţia sa şi este ajutat de socrii săi şi de către un emigrant sirian. Acesta din urmă mulge vacile. Pentru mutarea zilnică a platformei mobile de muls sunt necesare 2 ore de muncă, atât cât ar fi durat practic să ducă vacile de la păşune în grajd şi înapoi. Astfel, prin mulsul direct pe păşune (la platforma mobilă de muls) vacile "economisesc energie" şi au mai mult timp pentru păşunat, odihnă şi rumegat.

CU GĂINILE LA PĂŞUNAT
O altă activitate desfăşurată în fermă este creşterea a 500 de găini ouătoare în sistem "free-range grazing" - libere pe păşune, într-un adăpost mobil. Adăpostul a fost construit având ca "bază" o remorcă de transport baloţi. În adăpost sunt plasate şi cuibarele, cu acces din exterior. Apa de ploaie care cade pe acoperişul adăpostului este colectată într-un bazin de 1000 litri (amplasat în interior) şi serveşte apoi ca apă de băut pentru păsări. Atunci când am vizitat noi ferma, procentul de ouat era de circa 80%, zilnic fiind "recoltate" aproximativ 400 de ouă.
Şi cu găinile, Bartele practică un păşunat raţional. Păsările primesc un furaj (amestec de cereale) şi consumă iarbă şi insecte de pe păşune. Practic, găinile sunt mutate la câteva zile, în urma vacilor, pe fiecare parcelă. Astfel, urmând vacile, găinile ajută la împrăştierea balegii şi contribuie la o mai rapidă integrare a dejecţiilor în ecosistem.