Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O fermă pentru viitorii 1000 de ani

Publicat: 04 octombrie 2018 - 10:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sau o fermă la fel ca acum 1000 de ani. De fapt, un sistem de creştere a vacilor pe păşune cât mai mult timp. Nimic nou! ar putea spune mulţi dintre fermierii români. Şi noi facem la fel. Numai că fermierul olandez foloseşte mulsul mecanic pe păşune, păşunatul raţional şi reţelele de socializare pentru a mediatiza activitatea sa şi pentru a-şi promova produsele şi, practic, pentru a forma o piaţă de desfacere.

Continuăm în acest număr al revistei Ferma să vă prezentăm una dintre fermele olandeze vizitate în luna iulie a.c., cu prilejul deplasării la Congresul IFAJ - "Dutch Roots". De această dată, ferma de vaci de lapte Boer Bart este caracterizată printr-o întoarcere la modul tradiţional de creştere a vacilor, practicând folosirea la maxim a păşunatului, precum şi a altor activităţi: creşterea de găini ouătoare în sistem "free-range" şi comercializarea, sub marcă proprie, de produse lactate.
Reamintim că vizita delegaţiei jurnaliştilor români la Congresul IFAJ 2018 s-a realizat cu sprijinul Ambasadei Olandei la Bucureşti.

Ferma Boer BartClick pe poza pentru galerie!

Ferma Boer Bart face pasul spre sistemul „bio-dinamic”
Bartele Holtrop (31 de ani) şi soţia sa Rianne (31 de ani), proprietarii fermei, au dezvoltat o afacere diferită de fermele de vaci de lapte clasice din Olanda. Astfel, exploataţia Boer Bart este o fermă organică care creşte aproape o sută de vaci Jersey, întreţinute pe păşune, cu o producţie medie de 4.400 litri de lapte/vacă/an (4,1% proteină şi 5,68% grăsime). Laptele produs în ferma lui Bartele este transformat, în fabrica CZ Rouveen, în brânză (caşcaval) sub brandul "De Tjonger" şi vândut atât în micul magazin din fermă (sau prin poştă), cât şi printr-o reţea de magazine. În magazinul din fermă comercializează brânză "De Tjonger", iaurt şi ouă din producţia proprie, precum şi sucuri, îngheţată şi produse din carne, toate organice, provenite de la fermele vecine.
Practic, filosofia afacerii fermei Boer Bart este aceea de a folosi la maxim resursele oferite de păşunea naturală, producerea de lapte organic şi dezvoltarea unui sistem agricol integrat, în comuniune cu natura. "Ferma produce alimente organice, de calitate şi într-un mod sustenabil. Acest sistem a fost practicat cu o mie de ani în urmă şi ar trebui să reziste alţi o mie de ani de aici înainte. Noi o numim: «înainte la origine» (forward to origin)", ne-a declarat Bartele. În viziunea proprietarului, de la sistemul organic în care acum este produs laptele, ferma va trece la pasul următor - producţia de lapte în sistem "bio-dimanic", într-un mediu prietenos cu animalele şi cu mediul înconjurător.
Bartele şi Rianne au început în urmă cu trei ani această afacere. Anterior Bartele a fost un fermier "convenţional", împreună cu părinţii săi. În primăvara anului 2017, cei doi au fost nominalizaţi ca "Agri-Antreprenor al Anului".

De ce rasa Jersey?
Ferma deţine 57 hectare de păşune (şi fâneaţă) şi alte 19 hectare de teren aflate într-o rezervaţie naturală, unde iarba poate fi tăiată numai o dată sau de două ori pe an. Preţul de producţie al laptelui este de 0,38 euro/litru. În 2017, preţul mediu de vânzare a laptelui a fost de 0,59 euro/litru. Subvenţia primită este de 380 euro/ha. Pentru laptele organic livrat primeşte 0,63 euro/litru, aproape dublu faţă de preţul plătit de către procesatori pentru laptele "convenţional".
Bartele a ales să crească vaci Jersey pentru că acestea produc lapte mai mult, raportat la masa corporală, şi cu un conţinut mai mare de grăsime şi de proteină.
Efectivul iniţial de bovine Jersey a fost achiziţionat după o căutare îndelungă, fermierul dorindu-şi să crească vaci care să fie adaptate întreţinerii libere pe păşune, pe întreaga perioadă de păşunat (sfârşit de aprilie şi până la începutul lunii octombrie). Vacile stau 24/24 ore pe păşune, fiind mulse la o platformă mobilă de muls.

Pajiştea supraînsămânţată
Păşunatul se face conform unui grafic stabilit, în funcţie de cantitatea de iarbă din păşune. Imediat după muls, vacile intră de fiecare dată pe o nouă parcelă de păşunat. În timpul mulsului vacile primesc un supliment de concentrate (cereale), în funcţie de producţia de lapte.
În ultimii ani, Bartele a supraînsămânţat câteva parcele de păşune cu un amestec de plante furajere, dar acum nu este mulţumit de rezultatele obţinute. Chiar în această vară, din cauza lipsei precipitaţiilor, regenerarea plantelor după păşunat s-a făcut mai rapid pe tarlalele care au încă vechea structură floristică. Deci pe păşunea naturală, existentă pe acele terenuri de zeci de ani. Bartele este ferm convins că păşunea naturală originară, aşa cum a fost ea moştenită, are o compoziţie a covorului ierbos mult mai bine adaptată păşunatului şi condiţiilor climatice.

Selecţia taurilor pentru monta naturală
Viţeii masculi sunt vânduţi imediat după naştere, în fermă fiind păstraţi, pe parcursul unui an, numai zece tăuraşi proveniţi de la cele mai bune vaci. În fermă este practicată monta naturală, în efectiv fiind permanent trei tauri. Viţelele (40 capete) nu sunt ecornate şi sunt întreţinute atât pe păşune, cât şi în grajd. Tăuraşii selecţionaţi sunt crescuţi pe păşune, împreună cu vacile mamă. La vârsta de un an, din cei zece tăuraşi sunt aleşi trei, cei mai buni, criteriile de selecţie fiind viteza de creştere şi adaptarea la întreţinerea liberă pe păşune.
Legat de acest sistem de selecţie "propriu" al taurilor de reproducţie au fost mai multe observaţii din partea grupului nostru. Principalele obiecţii fiind acelea că nu se cunoaşte tatăl tăuraşilor şi că prin selecţia tăuraşilor din efectivul propriu, generaţie după generaţie, va creşte consangvinizarea în cadrul efectivului. Bartele a replicat că este abia la început (a doua generaţie de tauri din efectivul propriu) şi că are încredere în sistemul său de selecţie.

Mulsul la păşune
În fermă lucrează alături de soţia sa şi este ajutat de socrii săi şi de către un emigrant sirian. Acesta din urmă mulge vacile. Pentru mutarea zilnică a platformei mobile de muls sunt necesare 2 ore de muncă, atât cât ar fi durat practic să ducă vacile de la păşune în grajd şi înapoi. Astfel, prin mulsul direct pe păşune (la platforma mobilă de muls) vacile "economisesc energie" şi au mai mult timp pentru păşunat, odihnă şi rumegat.

 


CU GĂINILE LA PĂŞUNAT
O altă activitate desfăşurată în fermă este creşterea a 500 de găini ouătoare în sistem "free-range grazing" - libere pe păşune, într-un adăpost mobil. Adăpostul a fost construit având ca "bază" o remorcă de transport baloţi. În adăpost sunt plasate şi cuibarele, cu acces din exterior. Apa de ploaie care cade pe acoperişul adăpostului este colectată într-un bazin de 1000 litri (amplasat în interior) şi serveşte apoi ca apă de băut pentru păsări. Atunci când am vizitat noi ferma, procentul de ouat era de circa 80%, zilnic fiind "recoltate" aproximativ 400 de ouă.
Şi cu găinile, Bartele practică un păşunat raţional. Păsările primesc un furaj (amestec de cereale) şi consumă iarbă şi insecte de pe păşune. Practic, găinile sunt mutate la câteva zile, în urma vacilor, pe fiecare parcelă. Astfel, urmând vacile, găinile ajută la împrăştierea balegii şi contribuie la o mai rapidă integrare a dejecţiilor în ecosistem.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 2462 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?