NĂRUJA, INIMA VRANCEI

Această zonă de la curbura Subcarpaţilor este recunoscută ca fiind de o mare complexitate structurală şi tectonică, deosebit de activă, fiind situată la intersecţia a trei plăci tectonice. Conform unui studiu, epicentrul este chiar la Năruja şi nu la câţiva kilometri distanţă, în satul Vrâncioaia, unde este instalată o modernă aparatură de înregistrare şi avertizare seismologică.
Primarul Grigore Mihăeş ne-a fost ghid, întreaga zi de 17 iunie, în frumoasa comună vrânceană. A fost cald şi senin iar pământul a luat o pauză de la "zgâlţâială".
Am dat startul reportajelor cu un interviu realizat "la relee", un loc superb de unde întreaga zonă poate fi contemplată cu privirea. Am profitat de peisaj şi am ridicat şi drona. Am vorbit cu edilul despre proiecte finalizate, acţiuni în desfăşurare şi planuri pe termen scurt, toate menite să aducă plusvaloare comunităţii.

"În Năruja sunt de 20 de ani, venit prin prisma serviciului iar ca primar sunt din anul 2016. Am o experienţă a zonei şi o mai mică experienţă în funcţia de primar, pentru că am doar trei ani de mandat. Sistematic luând-o, împreună cu echipa Primăriei am realizat câteva obiective. Primul început de fostul primar: o punte peste râul Năruja care deserveşte o parte din populaţia aflată pe malul stâng în aval al râului Năruja; am modernizat iulminatul public, am înfiinţat o subunitate de pompieri, am achiziţionat un buldoexcavator, am făcut proiectul şi acum lucrăm la asfaltarea a 9,7 kilometri în comună. Ne mai ocupăm de construirea unei şcoli cu clasele I-IV în Podul Nărujii şi acum am atribuit contractul de achiziţii publice şi vom începe lucrările şi la reabilitarea Şcolii Barbu Ştefănescu Delavrancea. Am construit un pod peste râul Zăbala, a fost un proiect început în 2004 şi abandonat, dar l-am refinanţat şi am şi finalizat această lucrare", ne spune Grigore Mihăeş.

Activitatea de bază a nărujenilor este creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului. "Năruja are şi obşte, acele proprietăţi comune ale locuitorilor şi prelucrează lemnul la nivel de cherestea. Din pădure se exploatează buşteanul, se aduce la diverse societăţi comerciale şi se prelucrează la nivel de cherestea. Din păcate, nu avem un atelier specific, deşi eu susţin această iniţiativă. Eu sper ca încet, încet oamenii să înţeleagă că putem aduce plus valoare comunităţii prin prelucrarea lemnului", spune edilul.
Grigore Mihăeş îşi doreşte ca peste cel mult zece ani comuna Năruja să fie apreciată la adevărata ei valoare agroturistică, având în vedere şi zona foarte generoasă din punct de vedere geografic în care se află, dar şi tradiţiile renumite ale Ţării Vrancei.

Nicoleta DRAGOMIR
Leonard STAFIE