Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

”Made in rural”, la final de proiect

Publicat: 22 ianuarie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fundația World Vision România (WVR), unul dintre cele mai active organisme umanitare în lumea satelor, a prezentat recent, la Muzeul Țăranului din București, bilanțul unui ambițios proiect: „Made in rural”. 

Click pe poza pentru galerie!

Cu această ocazie, a fost făcut public și un studiu asupra spiritului antreprenorial la sate, dar am avut și plăcerea să o cunoaștem pe Ana Kelemen (foto), meșteșugar din satul Mera, comuna Baciu, județul Cluj. Tanti Nuși, cum îi spun cunoscuții, a adus la București lădițe din lemn pictat numai cu vopsele naturale.

 

Date statistice

Lumea satului de odinioară a avut două componente principale: agricultura și meșteșugurile. Unii au muncit în câmp, alții în ateliere, utilizând materii prime furnizate de activitatea agricolă. Fundația WVR și-a propus să revitalizeze meșteșugurile în sate, acolo unde acestea s-au pierdut. Mai mult, scopul final a fost ca sătenii angrenați în proiect să se poată bucura ulterior de câștiguri mulțumitoare, datorită unor afaceri puse pe picioare cu ajutorul fundației. Altfel spus, învață omul să confecționeze lucruri frumoase, ca altădată, dar e bine să aducă și ceva bani în satul lui. 

Proiectul ”Made in rural” stă bine în datele statistice. Astfel, 1982 de persoane au fost consiliate și altele 1667 au fost formate profesional, în cadrul a șapte tipuri de cursuri. În urma medierii, între săteni și firme, au fost angajate 323 de persoane. În ceea ce privește tipurile de afaceri inițiate, 70% sunt meșteșuguri, 20% produse alimentare tradiționale și 10% servicii. Au fost derulate 23 de cursuri de țesătorie manuală, fiind certificate 600 de persoane. Au fost înființate 18 ateliere de creație și o rețea națională a meșteșugarilor. 

Proiectul ”Made in rural” a fost finanțat din fonduri europene, prin POSDRU, cu aproximativ 16 milioane de lei. Interesante sunt și rezultatele unui studiu asupra antreprenoriatului și ocupării în mediul rural, realizat pe un eșantion de 2800 de respondenți care trăiesc în toate regiunile de dezvoltare ale țării. 

 

Educația antreprenorială la sate

Un procent de 16% și-ar deschide o afacere în următorii doi ani, în timp ce numai 1,7% din subiecți au făcut toate demersurile pentru ca afacerile să fie demarate. Îmbucurător este faptul că 98% dintre intervievați doresc să-și demareze afacerea în comuna în care locuiesc. Peste jumătate dintre ei consideră că reducerea taxelor și acordarea de facilități fiscale reprezintă una dintre măsurile care ar susține dezvoltarea afacerilor pe termen scurt, dar din păcate, 70% dintre subiecți nu știu ce este Codul Fiscal. Pentru majoritatea sătenilor intervievați este dificil sau foarte dificil să acceseze finanțări nerambursabile. Aceasta spune multe despre starea de spirit din comunitățile rurale, când vine vorba de șansa atragerii de fonduri europene. Degeaba flutură MADR-ul și AFIR-ul, prin programele de promovare, măsurile noului PNDR pe la nasul sătenilor, dacă aceștia știu că până la „slănina” banilor europeni e cale anevoioasă, marcată de obstacole birocratice. Ba mai crede țăranul că dacă nu e prieten cu unul sau cu altul de prin instituții, ca să-l ajute la nevoie, poate spune adio banilor de la Bruxelles. 

În schimb, sătenii sunt încrezători în educația antreprenorială. 70% dintre cei chestionați declară că îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială/profesională contribuie substanțial la dezvoltarea și la menținerea unei afaceri. Procentul este motivant pentru ONG-urile care au ca obiect de activitate instruirea sătenilor. Dacă atât de mulți vor educație antreprenorială, atunci să primească tipul acesta de educație! Numai 19% au declarat că au încredere în programele guvernamentale pentru start-up-uri și antreprenori. Un procent și mai mic, de 12%, a auzit despre măsurile specifice de integrare pe piața muncii: mediere, consiliere și orientare. 

 

Factorii de risc

În lumea rurală, ca pretutindeni de altfel, se intersectează o mulțime de factori de risc, resimțiți sau conștientizați de către cei trăiesc acolo. Rezultatele studiului WVR relevă că 68% dintre respondenți sunt speriați de lipsa locurilor de muncă și a oportunităților de ocupare în domeniul lor de pregătire, în timp ce 33% acuză lipsa locurilor de muncă în comunitate. Aproape jumătate dintre intervievați se plâng de lipsa informațiilor despre locurile de muncă disponibile. Alții, 43%, recunosc că nu au competențele necesare pe piața muncii, iar 69,7% recunosc o lipsă și mai gravă, și anume a educației și a unor competențe specifice. Mulți au în schimb încredere că pot obține orice loc de muncă, atâta timp cât deprinderile și experiențele lor sunt relevante. Alții susțin că mai degrabă relațiile sunt cele care contează în obținerea unui loc de muncă. Un procent covârșitor declară că familia reprezintă cel mai important suport în luarea deciziilor referitoare la un loc de muncă. 

Desigur, aceste date statistice sunt niște indicatori, care configurează un anumit tablou al mentalităților rurale față de piața muncii. Tabloul acesta este în continuă schimbare. Ne dorim cu toții ca satele românești să prospere, să rămână lumi vii, nu văi ale plângerii.

 

Artista din Mera

Cu oameni ca Ana Kelemen, sosită din Ardeal, îmi e clar că satul nostru nu își pierde rădăcinile. A venit îmbrăcată în costumul ei popular, compus din piese vestimentare moștenite de la înaintașele ei. Ana Kelemen e reprezentanta unei lumi sătești transilvane ai cărei membri au învățat să conviețuiască și să se respecte reciproc, chiar dacă uneori spirite dominate de ură au încercat să-i învrăjbească. Pe ea au interesat-o lucrurile frumoase, tradiția, valorile autentice. În copilărie lucra zilnic, înainte să iasă la joacă, așa-numita normă de cusut mărgele și perine. Bătrânii satului obișnuiau atunci să spună că ”grâul, cânepa și inul sunt la fel de importante”, fiindcă dădeau familiei resursele esențiale pentru hrană, îmbrăcăminte și gospodărie. ”Eu și soțul îngrijim acum cinci bivolițe. Avem și pământ pe care-l lucrăm”, spune Ana Kelemen. 

Fetele din Mera trebuia să aibă mobilă pictată înainte să se mărite. Băiatul oferea casa. Obligațiile matrimoniale erau astfel foarte bine precizate. {tiind să picteze, Ana și-a ajutat toate rudele. A plecat apoi la oraș, unde a muncit în cadrul unui centru de creație populară. Întoarsă la țară, s-a ocupat îndeaproape de pictura pe lemn, dar i-a luat pe lângă ea și pe câțiva tineri. A acceptat cu drag să colaboreze cu WVR, organizând un curs de țesătorie cu fetele din Mera. Prin proiectul ”Atelierul de meșteșuguri” a fondat Asociația ”Artă și Tradiție Mera”, parte a Rețelei Meșteșugarilor Rurali, înființate în cadrul marelui proiect ”Made in rural”. ”Eu am acasă mobilă veche de o sută de ani. Unde găsesc ceva vechi care îmi place, imediat îl iau și îl recondiționez. Mai demult lemul se fierbea și asta îl făcea rezistent la cariu. Pictez cu vopsele naturale, preparate din brânză de vacă, var, ulei de in, ceară. Port de asemenea haine populare de demult. Cămașa e de la străbunica, iar laibărul e de la bunica. Ea era româncă. La unguri e dominant roșul”, explică Ana Kelemen. 

Tanti Nuși ar vrea să vadă din nou un interes crescut al oamenilor pentru mobila pictată. Pe unde ajunge, invită lumea să vină la Mera, să vadă cum lucrează. Deocamdată nu există spații de cazare, dar nici Mera nu-i departe de Cluj-Napoca. Numai vreo 15 km, o nimica toată. 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 22(161) 15-31 decembrie 2015

Vizualizat: 622 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?