Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

LEGEA MUNTELUI şi tradiţia PĂSTORITULUI MONTAN

Publicat: 13 decembrie 2018 - 14:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În structura teritorială a României, zona de munte reprezintă 30% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 72.000 kmp (circa 7,2 mil. ha). Din punct de vedere administrativ, zona de munte are o populaţie de circa 3,2 milioane de locuitori, cu o densitate medie de aproximativ 40 locuitori/kmp şi 1,2 milioane de gospodării. În această zonă, din punct de vedere al învelişului vegetal, există două resurse naturale, de mare importanţă strategică, respectiv pădurile şi pajiştile permanente.

În zona de munte, pădurile ocupă circa 4,7 mil. ha - 65% din suprafaţa totală a zonei sau 70% din suprafaţa totală de pădure a ţării. De asemenea, în această zonă, suprafaţa totală de teren agricol este de circa 2,5 mil. ha, din care 0,5 mil. ha teren arabil şi 2 mil. ha de pajişti permanente montane (respectiv 42% din suprafaţa totală de pajişti).
În zona de munte practicile agricole au un caracter pastoral, axate pe creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere. Încărcătura totală de animale pe suprafaţa de pajişti montane este de aproximativ 900 mii UVM, din care: bovinele au o reprezentare de 33% (375 mii capete); ovinele şi caprinele au o proporţie de 56% (3,5 mil. ha); cabalinele ocupă 11% (113 mii capete).

Pajisti_b

Capacitate de păşunat la jumătate din potenţial
Condiţiile naturale specifice zonei de munte (cuprinsă între 600 şi 2000 m altitudine), influenţează puternic biodiversitatea covorului vegetal şi productivitatea pajiştilor permanente şi indirect producţia şi calitatea produselor animaliere. În cazul ovinelor şi caprinelor, ce reprezintă specia de animale dominantă, producţia anuală de carne este de 30 mii tone, iar de lapte de peste 800 mii hl.
Starea actuală de degradare continuă a structurii floristice, determinată în primul rând de neaplicarea unor măsuri speciale de întreţinere şi exploatare, influenţează puternic nivelul de producţie şi de calitate a furajului de pajiştile permanente. Astfel, producţia anuală de fitomasă (masă verde) estimată a se obţine pe pajiştile permanente montane este de circa 7000 mii tone, care poate asigura, în perioada de păşunat, o încărcătură de animale de 0,36 UVM/ha, pentru un număr de 950 mii UVM. Dacă s-ar aplica măsurile tehnologice prevăzute în amenajamentele pastorale, realizate la nivelul fiecărui UAT, productivitatea pajiştilor ar creşte de două-trei ori, iar capacitatea de păşunat s-ar dubla.

Pajisti_b

O ultimă şansă pentru economia montană
Contribuţia economiei montane, raportată la activităţile din agricultură, silvicultură, agroturism şi servicii conexe, reprezintă sub 8% din valoarea producţiei agricole a României, în comparaţie cu alte ţări (Austria, Elveţia), unde economia montană este jumătate din producţia agricolă totală. Economia montană mai are o şansă dacă se vor susţine şi aplica, în mod integrat, politicile guvernamentale prevăzute în Legea nr. 197/20 iulie 2018, numită Legea muntelui, ce reglementează modalităţile de protecţie şi dezvoltare durabilă şi incluzivă a zonei montane, considerată teritoriu de interes naţional special, strategic, economic, social şi de mediu.
După cum se constată, Legea muntelui reglementează juridic şi acordă sprijin financiar şi material pentru toate componentele de resurse naturale şi umane ale acestui ecosistem natural - muntele (pădure - pajişte - animal - mediu - crescător de animal - procesator - educaţie profesională - cercetare).
În multe din zonele de munte din ţara noastră, creşterea animalelor se realizează, încă, în condiţii tradiţionale, bazată pe o moştenire culturală unică, în care hrana animalelor provine în totalitate din folosirea pajiştilor permanente. Prezervarea acestor tradiţii, în relaţia cu utilizarea multifuncţională a resurselor naturale, constituie un garant al gestionării durabile şi dezvoltării economice şi sociale a zonei de munte. Această lege poate constitui un model, dacă se va aplica în mod riguros, şi pentru elaborarea unei Legi unice privind gestionarea pajiştilor permanente din România, prin care acest patrimoniu funciar va asigura pentru generaţiile viitoare cel mai bun şi căutat produs de piaţă (laptele, carnea şi produsele acestora), atât în ţară, cât şi în străinătate.


MILIARDUL DE EURO CARE PROMITE SĂ MUTE MUNŢII DIN LOC!
Legea muntelui propune măsuri speciale pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei de munte, respectiv a stimulării creşterii animalelor, a gestionării durabile a pajiştilor montane şi a valorificării produselor animaliere. Aceste facilităţi se referă, în principal, la următoarele măsuri:
• constituirea de centre teritoriale de reproducţie şi selecţie a animalelor rumegătoare, care vor desfăşura programe de selecţie şi de adaptabilitate la condiţiile zonei montane;
• conservarea şi ameliorarea raselor de animale adaptate condiţiilor montane;
• asigurarea reproducţiei şi ameliorării efectivelor de rasă productive, adaptate condiţiilor naturale existente în zona montană;
• sprijinirea financiară şi materială pentru constituirea şi dezvoltarea formelor asociative în zona montană a producătorilor şi procesatorilor agricoli, în vederea comercializării produselor şi pentru a avea acces pe pieţe;
• asigurarea de investiţii integrate pentru modernizarea exploataţiilor agricole (adăposturi pentru animale, utilaje şi echipamente);
• facilitarea aplicării practicilor pe păşunile montane în scopul utilizării directe a florei prin păşunatul animalelor care protejează peisajul montan;
• sprijinirea unor proiecte de infrastructură în scopul întreţinerii şi conservării păşunilor montane;
• subvenţionarea amenajamentelor pastorale pentru menţinerea înaltei valori naturale a pajiştilor montane;
• sprijin financiar pentru stimularea creşterii efectivelor de animale în vederea păstrării atributelor ecologice ale pajiştilor montane;
• aprobare pentru trecerea animalelor prin păduri spre şi dinspre zonele de păşunat;
• acordarea de plată diferenţiată pentru menţinerea fermierilor în zona de munte, a creşterii efectivelor de animale, a păstrării şi ameliorării productivităţii pajiştilor;
• acordarea de subvenţii pentru investiţii de capital, credite bancare şi dobânzi reduse, pentru dezvoltarea fermelor şi exploataţiilor agricole din zona montană;
• încurajarea producţiei de lapte din zona montană, pentru a permite fermierilor să obţină venituri adecvate unui trai decent;
• înfiinţarea de centre de colectare, depozitare, puncte de sacrificare şi de procesare a materiilor prime (carne, lapte, lână etc);
• sprijin pentru promovarea produselor obţinute şi certificate ca ”produs montan” sau ”produs tradiţional” sau ”produs ecologic”, dar şi certificate la nivel european;
• sprijin pentru tinerii fermieri care cresc animale şi pentru specialişti care se stabilesc în zona montană etc;
• sprijin pentru gestionarea durabilă a terenurilor agricole din zona montană, amenajarea de păşuni şi transformarea unor terenuri arabile slab productive în pajişti extinse, pentru menţinerea biodiversităţii şi prevenirii impactului negativ asupra mediului şi peisajului;
• pentru asigurarea calităţii fânului din zona montană, prin evitarea producerii mucegaiurilor şi a apariţiei aflatoxinelor şi pentru asigurarea calităţii laptelui, se acordă sprijin crescătorilor de animale care nu deţin mijloace mecanizate pentru ambalarea şi depozitarea fânului;
• pentru aplicarea prevederilor acestei legi, statul alocă un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/222 (ediţia 15-30 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 813 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?