Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În Răcoasa nu a dispărut “satul autentic” vrâncean!

Publicat: 11 octombrie 2019 - 16:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Contrar unui parcurs pe care ni l-am stabilit în documentările pentru proiectul "Viitor pentru sate", în comuna Răcoasa nu am început ziua la primărie, ci am încheiat-o în faţa clădirii zugrăvită în culorile drapelului României.

Am avut cu adevărat o zi plină, cu 12 reportaje realizate în satele comunei vrâncene. Am întâlnit mulţi tineri reîntorşi acasă din străinătate şi care au investit cu succes în agricultură. Am făcut cunoştinţă cu tradiţiile locurilor, cu oameni frumoşi şi harnici care cred în viitorul satului românesc.
Primarul e şi el tânăr, de generaţia noastră. Ne-a însoţit peste tot, cu nerăbdare şi ochii pe ceas, pentru a ne arăta cât mai multe din tot ce are mai bun Răcoasa şi locuitorii ei. Drept urmare, am alocat comunei două ediţii ale revistei şi vă promitem o lectură interesantă despre români de-ai noştri şi poveştile lor de viaţă.

racoasa 1_bLeonard Stafie, Vladimir Păun, Nicoleta Dragomir - în faţa Primăriei tricolore din Răcoasa, la sfârşitul unei zile încărcată jurnalistic, cu noi prieteni şi multe reportaje despre viaţă, oameni şi valori ale satului românesc


racoasa 6_b
Patriotismul se "citeşte" şi pe faţada Primăriei
Să nu uităm că ne aflăm într-o zonă cu mare încărcătură istorică, foarte aproape de Câmpul de luptă de la Mărăşti (despre Mausoleul Mărăşti vom scrie în ediţia 1-14 octombrie). Nici nu ne-a mirat foarte tare când am văzut clădirea Primăriei "îmbrăcată" în tricolorul României. "Mi-o asum, a fost ideea mea. De când sunt primar aici, zic eu că am făcut lucrurile să funcţioneze pe un făgaş bun, dar sediul Primăriei nu a beneficiat decât anul trecut de o investiţie. Practic, nu am făcut altceva decât să o izolăm termic, pentru că şi consumul de lemne era exagerat şi faţada primăriei a fost doar ideea mea, pe care mi-o asum deşi am avut comentarii şi pro, şi contra", spune Vladimir Sebastian Păun, primarul comunei Răcoasa.
Îi spun că mie, personal, îmi place ideea şi trec repede la următoarea întrebare. Cum stă comunitatea la capitolul investiţii?
Vladimir Păun: "Şcoala Răcoasa a obţinut o finanţare prin POR, zilele trecute (n.a. - 15 iunie a.c.) am primit aviz pentru a ridica prin SEAP, în faza de licitaţie, sperăm ca la anul, până în septembrie să poată beneficia copiii de condiţii mult mai bune. Avem în derulare pe PNDR un proiect de reabilitare a tot ce înseamnă sistem de alimentare cu apă în comuna Răcoasa, mai avem în faza de licitaţie - finanţare, un proiect de construire trotuare în sat Varniţa, prin GAL. Iată, din nou o iniţiativă locală, prin care banii europeni pot fi accesaţi mult mai uşor şi de către privat, şi de către public. Totodată, după ce am primit un răspuns nu foarte bun din partea AFIR-ului pe un proiect pe Măsura 7. 2. Modernizare-asfaltare drumuri comunale, pentru că am avut proiect eligibil, dar fără finanţare, din nou am depus proiectul pe Fondul Suveran de Investiţii şi sperăm ca de această dată să avem succes!".

racoasa 5_b
racoasa 4_bPe dealurile care străjuiesc Mărăştiul am ridicat drona, pentru a surprinde frumuseţea zonei. Video în curând, pe www.revista-ferma.ro

Colegul Marian Muşat a punctat câteva concluzii
Aşezarea de pe valea Şuşiţei are constrângeri bugetare, în schimb dispune de resurse foarte mari care sunt puţin valorificate. Două sunt ocupaţiile de bază a locuitorilor: creşterea animalelor şi agricultura, practicată la nivelul unei zone de deal. În ultimul timp, efectivul de bovine s-a micşorat, în timp ce ovinele şi caprinele se menţin la acelaşi nivel. Creşterea animalelor este un sector cu potenţial care trebuie revitalizat. În comună, sunt înregistrate o cooperativă agricolă, aflată în impas funcţional (încă nu-i în prag de lichidare) şi o asociaţie a crescătorilor de animale.
Un lucru inechitabil ce a provocat nemulţumiri şi serioase probleme din mai multe puncte de vedere este faptul că unitatea administrativ-teritorială Răcoasa nu este declarată zonă defavorizată. Primarul comunei, medicul veterinar Vladimir Păun, aflat la al doilea mandat, se întreabă nedumerit cum au fost luate în calcul şi interpretate criteriile de selecţie a zonelor defavorizate, din moment ce comuna Câmpuri din vecinătate, care are cam aceeaşi situaţie economică, se află la o altitudine asemănătoare, dispune de aceleaşi condiţii climatice şi sociale ca şi Răcoasa, a primit statutul de zonă defavorizată? La fel şi Soveja, comună declarată zonă montană defavorizată!
Astfel, întreprinzătorii particulari din Răcoasa ar fi putut beneficia de o serie de facilităţi fiscale, fermierii de subvenţii mai mari, iar primăria ar fi câştigat un plus de punctaj la evaluarea proiectelor de finanţare cu fonduri europene! Se pare că, până la urmă, a fost o chestiune de natură politică în urma căreia a fost „sacrificată” aşezarea de pe malurile Şuşiţei care a dat Moldovei pe mitropolitul cărturar Varlaam (pe numele de mirean Vasile Moţoc), cât şi pe primii ctitori ai mănăstirii Mera!

racoasa 3_b

Dar în comuna Răcoasa nu a dispărut “satul autentic”, vatră a plămădirii, conservării şi promovării valorilor culturale şi spirituale, a conştiinţei naţionale. Şi putem afirma că atâta timp cât am întâlnit creatori de artă populară, meşteşugari, iubitori de frumos, păstrători ai datinilor şi tradiţiilor locale, viitorul este asigurat.
Important este că tot mai mulţi tineri care au plecat din vatra satului să muncească în străinătate, au strâns ceva bănuţi şi s-au întors să investească într-o afacere pe plan local. Despre acest fenomen social noi am mai relatat în paginile revistei Ferma. Sunt poveşti de succes care scriu o nouă filă în Cartea Noii Istorii a satului din Ţara Vrâncioaiei.
După cum ne spune şi edilul din Răcoasa: "Sper ca şi dumneavoastră să fi rămas cu o impresie bună despre comuna noastră şi despre potenţialul pe care îl are această aşezare, şi pe care eu, împreună cu echipa mea, ne trudim să îl scoatem în evidenţă şi să îl valorificăm".

BINE AŢI VENIT LA RĂCOASA!
Comuna Răcoasa se află în regiunea subcarpatică, în nordul judeţului Vrancea, pe DN 2L la 60 km de municipiul Focşani, pe malul stâng al Şuşiţei, fiind formată din satele: Răcoasa, Gogoiu, Mărăşti, Verdea şi Varniţa.
Răcoasa şi localităţile componente au o adâncă rezonanţă în memoria poporului român. Astfel, pe partea stângă a văii Şuşiţei, încă de la intrare ne întâmpină dealul Mărăştilor, loc încărcat de istorie, martor al uneia dintre cele mai mari victorii româneşti în decursul timpurilor.

Articol publicat in revista Ferma nr. 16(243), 15-30 septembrie 2019

Echipa "VIITOR PENTRU SATE" - Vrancea
Marian MUŞAT
Nicoleta DRAGOMIR
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI


Vizualizat: 719 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?