Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

"Iarba dracului" e al dracului de greu de cultivat

Publicat: 15 iunie 2017 - 12:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Inter Agro este în continuare cel mai mare producător de tutun din România. Deşi cu fiecare an suprafeţele s-au redus, totuşi calitatea culturii a crescut. Tot tutunul pleacă la export deşi România este un mare exportator de… ţigarete!

Spun doar pentru că faţă de primul an (2002) în care s-a plantat tutun Virginia acum sunt cu 100 ha mai puţin. În anii de vârf s-au plantat şi 800 ha cu tutun, destul cât să asigure funcţionarea la parametrii programaţi ai fabricii de procesare a tutunului Romital, care aparţine, ca şi Seed Procesing - societatea care se ocupă de producţia de tutun, colosului din agribusiness-ul românesc, Inter Agro.
Directorul şi administratorul Romital, Constantin Rac, spune că atunci când produceau 16.000 tone tutun verde lucrau în două schimburi circa 120 oameni. Acum se lucrează doar într-un schimb, cu mai puţin de 40 de angajaţi. Fabrica de procesare a tutunului produce din foile de tutun aşa numitul STRIPS (materie primă de înalta calitate realizată cu cele mai moderne tehnologii, unice în România). Constantin Rac a lucrat 16 ani în cercetarea tutunului, apoi un an şi jumătate în Inter Agro, departamentul investiţii iar de 13 ani, din 8 iunie 2004, odată cu inaugurarea fabricii Romital, este aici. Tot el se ocupă şi de procesarea lucernei verzi, dar acesta e deja un alt sector. După spusele lui, tot tutunul produs aici merge la export, deoarece multinaţionalele nu se complică să cumpere o cantitate mică de produs.

TutunClick pe poza pentru galerie!
Emil Capdefier, directorul societăţii Seed Procesing, cel care se ocupă efectiv de cultura "ierbii diavolului" (cum mai este cunoscut popular tutunul) este la bază inginer automatist. Acum automatizează şi cultura tutunului. Acolo unde este posibil, fireşte. Anul acesta a plantat 301,65 ha cu trei soiuri Virginia. Sămânţa a costat în jur de 60.000 euro şi a fost achiziţionată de la Institutul Bergerac din Franţa.

Primul pas tehnologic: pregătirea răsadului de tutun
Fumătorii ar trebui să ştie câtă muncă se depune pentru ca aroma din ţigarete să ajungă sub nasul lor. Sămânţa vine gata pregătită pentru rodire. Adică încasetată în turbă. Aceste casete se aşează pe un pat de apă în solarii, acolo unde li se asigură condiţii de germinare şi creştere. După răsărire se fac tratamente preventive din 7 în 7 zile.
Apoi tutunul este plantat în câmp cu ajutorul maşinilor de plantat. Fiecare maşină asigură plantarea concomitentă a patru rânduri. Maşina de plantat este deservită de şapte oameni: tractoristul, patru asistenţi de sădire pe maşină şi doi oameni care rectifică eventualele greşeli de plantare. Densitatea, în funcţie şi de momentul plantării, este între 24.000 şi 26.000 plante/ha.
După plantare se efectuează şase tratamente. Primele patru vin tot la interval de 7 zile, prevenţia fiind cuvântul de ordine în cultura tutunului. Tutunul este cel mai vulnerabil în perioada de la 21 la 35 zile după plantare.

Culoarea este principalul indiciu al calităţii tutunului
Această plantă este printre puţinele culturi agricole la care vânzarea depinde foarte mult de calitate. Iar culoarea tutunului este determinantă în stabilirea calităţii. Tutunul, conform spuselor directorului Seed Procesing, iubeşte apa cu reţinere iar azotul în exces îi depreciază calitatea. Fiecare solă este analizată chimic pentru ca fertilizările să se facă în grafice stricte pentru a se obţine un tutun de cea mai bună calitate. Fiecare pas tehnologic abordat neprofesionist poate deprecia definitiv calitatea, de aceea aici se munceşte aproape non stop. „Doar iarna avem timp de concedii şi un dram de odihnă. Suntem plătiţi bine şi trebuie să ne facem şi treaba la fel”, conchide managerul. În ochii lui, lumina cunoaşterii licăreşte jucăuş. Se vede pasiunea cu care îşi tratează plăntuţele.
Chiar şi rotaţiile se fac cu mare grijă. Anul viitor vor muta cultura de tutun pe o solă unde timp de cinci ani a fost lucernă, iar tutunul are o problemă la excesul de azot (înroşirea frunzelor, ceea ce duce la deprecierea gravă a calităţii). De aceea se preferă menţinerea culturii cât mai mult pe o suprafaţă, chiar dacă asta înseamnă tratamente foarte costisitoare. Trebuie amintit aici că răţişoara porumbului iubeşte şi tutunul. Aşa că dăunătorii sunt diverşi şi destul de greu de combătut altfel decât prin tratamente anticipative. Ori acestea cresc foarte mult costul de producţie. De altfel, costurile pe hectar se ridică la peste 20.000 lei.

Mecanizarea recoltării este totuşi limitată
De aceea la Seed Procesing lucrează 60 de angajaţi. Iar în perioada recoltării apelează şi la zilieri. Între 50 şi 200 zilieri „care abia aşteaptă perioada recoltatului pentru că sunt bine plătiţi. Ne este dificil cu ţinerea registrului; o persoană se ocupă zilnic de el iar plata o facem la maxim două zile pentru că altfel se încurcă socotelile”. Zilierii culeg frunzele bazale pentru ca organele active ale combinelor de recoltat să nu fie expuse uzurii excesive. Dar sunt şi unele zone unde culeg integral manual, din diferite motive tehnice punctuale.
Ferma de producţie şi-a creat propriile cultivatoare pentru a se interveni asupra buruienilor, dar şi pentru păstrarea unui sol permeabil, băltirile fiind o mare problemă. Încă se lucrează cu şase tractoare U 650 „deoarece sunt uşor de întreţinut, o reparaţie a motorului nu trece de 1.200 lei, iar aceasta se face de către mecanicii noştri”. În schimb irigatul este complet mecanizat cu linii autonome de irigare. Societatea este afiliată la OUAI nr. 5 şi sunt bucuroşi că anul acesta au apa gratuită pe canalul principal.

Tutunul are un sprijin cuplat decuplat de producţie
Cu tot cu sprijin, suprafeţele scad în fiecare an, deoarece este destul de greu de ţinut sub control, cu eficienţă economică, această cultură. Constantin Rac spune că în ţară sunt cam 880 ha cu tutun însă doar ei produc tutun Virginia. Restul suprafeţelor sunt ocupate cu Burly. Iar în Teleorman, anul acesta s-au mai înregistrat doar doi producători individuali de tutun Burly faţă de anul trecut, când au fost 5.
Emil Capdefier a spus că au primit subvenţiile, inclusiv sprijinul cuplat pentru 2015 şi 2016, ceea ce le-a adus un confort financiar.
Am primit invitaţia să vin să văd tutunul atunci când este aproape de maturitate, apoi să vin şi la recoltare. Asta ca să putem aduce în faţa cititorilor cultura de tutun în întregul ei. Cu bune şi mai puţin bune. Aşa că ceea ce nu am putut detalia acum, o vom face atunci.
Tutunul, numit şi iarba dracului, iată că nu se dezminte. Este cam al naibii de greu de cultivat!


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie)

Vizualizat: 600 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!