Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma de la casa cu numărul 1 din Bratcov

Publicat: 15 iunie 2017 - 12:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Familia Stan, din localitatea Bratcov, comuna Stejaru, judeţul Teleorman, este la a treia generaţie de agricultori. Agricultori care au reuşit în 27 ani să crească un business agricol de la 10 ha la peste 1.200 ha, prin seriozitate şi respect. 

Primul din familie care s-a ocupat de agricultură la superlativ a fost bunicul actualului administrator al SC Agroind Mihai srl, Mihai Stan. Bunicul a fost preşedintele CAP Stejaru timp de peste două decenii. Din păcate acum e plecat spre odihna veşnică şi evident că nu l-am mai putut întreba cum de i-a „îmbolnăvit” pe toţi bărbaţii din neam să lucreze pământul.

Ferma de la casa cu numărul 1 din BratcovClick pe poza pentru galerie!
În schimb nepotul, Mihai Stan, îşi aduce aminte că făcea toate vacanţele aici, în casa cu numărul 1 din satul Bratcov. Primul lui arat „pe bune” a fost pe la 13-14 ani. Dar tractorul i-a fost drag de când se ştie dovadă că încă mai are patru tractoare U 650 în curte. Primul tractor, împreună cu un plug, l-au cumpărat imediat după revoluţie ca să lucreze cele 10 ha retrocedate după 1989. Bineînţeles că fostul preşedinte de CAP ştia rostul şi nu au trecut prea mulţi ani până când unii săteni, mai ales cei plecaţi la oraş sau pe aiurea, au început să-l roage să le ia pământul în arendă.
Aşa se face că în anul 2005 a fost nevoit să transforme asociaţia familială în societate comercială. Tot din acel an a făcut primele contracte de arendă aşa cum se cunosc acum. Îşi aduce aminte că la început arenda era undeva între 300 şi maxim 400 kg/ha. Dar şi producţiile la grâu rar treceau de 4 tone la hectar. Acum plătesc o tonă/ha arendă dar producţiile de grâu au urcat spre o medie de 6-7 tone/ha. Ceea ce e altceva. Familia deţine acum circa 100 ha în proprietate, ceea ce nu e nici prea rău dar nici foarte bine. Restul de teren lucrat e luat în arendă.

Mihai Stan a absolvit Agronomia la Bucureşti
Tânărul agronom are ceva din aerul de poet al lui Marin Sorescu deşi este clar un Moromete. Nu vorbeşte mult, cântăreşte bine cuvintele şi nimic nu e în plus în felul său de a fi. Probabil angajaţii mai mult îl iubesc. Are o lumină caldă în priviri, un pic adus de spate şi e subţire precum un fir de orz din soiul Cardinal. Asta că tot mi-a povestit cum se apleacă acest soi deşi i-a dat şi cu Modus ca să-i stâmpere din avânt.
Din cele 1.200 hectare cultivate, grâul ocupă jumătate din suprafaţă. 70 la sută Miranda şi Glosa de la INCDA Fundulea. A mai pus un pic de Exotic într-un program de multiplicare de sămânţă. Plus câteva zeci de ha cu soiul Avenue (un soi nearistat, extra-timpuriu) de la Limagrain. „Au scos anul trecut câţiva colegi peste 10 t/ha cu acest soi. Trebuie să recunosc că mă aştept tot pe acolo să fac şi eu anul acesta. E impresionant!”, spune cu o oarecare exaltare mucalită tatăl fermierului, care se „laudă” că nu are studii de specialitate, dar se vede că a moştenit gena de agronom de la tatăl său.
„Porumb am vrut să nu mai pun deloc. De doi ani nu trec de 3,5 t/ ha. Anul trecut am avut 100 ha şi m-am cam prăjit”, spune tânărul fermier cu patalama. Tatăl său, Florian Stan, l-a convins să pună măcar 60 ha. „Nu se ştie când e anul porumbului şi atunci ar fi păcat să nu fie şi un pic de cucuruz. Apoi, e bun şi la rotaţie”, mai adaugă administratorul fără studii de specialitate, dar cu experienţa de zi cu zi a câmpului. Rapiţă a pus pe doar 140 ha pentru că a fost secetă în toamnă şi nu a vrut să rişte. {i rapiţa, şi porumbul, dar şi floarea-soarelui sunt de la Pioneer.
Floarea este cultivată pe 340 ha, cu hibrizii PE64LE 99 şi PE64LE 25, ambii pretabili la tehnologia Expres. Ca şi completare mai are şi 100 ha cu orz de toamnă. Un soi românesc care se cam apleacă (Cardinal) şi un soi străin. Floarea nu îl lasă niciodată, nici în anii cu secetă iar rapiţa trece de obicei peste 3,5-4 tone/ha.

De la un U 650 la o flotilă de peste un milion de euro
Are trei tractoare Deutz însă îşi aduce aminte doar de lucruri mai puţin bune privitor la întreţinerea acestor maşini, achiziţionate la vremea aceea de la MAP, care între timp a dat faliment, dar după care aştepta şi două luni să-i vină service-ul la un tractor defect. Echipamentele de recoltat le are tot de la Deutz. O combină a cumpărat-o acum cinci ani iar cealaltă acum doi ani.
A mai cumpărat două tractoare John Deere, chiar şi un 8320 R. „I-am luat şi un plug pe măsură de la Kuhn. La noi nu merge fără plug”, spune Mihai Stan. Tânărul agricultor se gândeşte să cumpere şi o combină John Deere pentru că este mulţumit de promptitudinea service-lui.
În curtea fermei, una şi aceeaşi cu cu cea a casei de locuit de la nr. 1, utilajele îi aşteaptă pe cei nouă mecanizatori. În total au 20 de angajaţi cu carte de muncă. Mulţi sunt din Stejaru şi au lucrat la fostul CAP, dar are şi doi tineri dintre care unul a învăţat până la urmă să folosească GPS-ul şi acum nu s-ar mai descurca fără ajutorul lui.
În ferma familiei Stan am ajuns chiar de Înălţarea Domnului. Fiind o zi de mare sărbătoare am putut sta de vorbă pe îndelete. Doar ploaia ne-a gonit în casă la un moment dat. Trebuie să spun cu mâna pe inimă că rar mi-a fost dat să văd o familie de mari fermieri, dar cu o asemenea modestie. Iar directoarea executivă a D.A. Teleorman, Veronela Pantalie, cea care m-a însoţit în periplul prin Teleorman, a spus că floarea-soarelui, în care i-am dus pe membrii familiei Stan pentru o fotografie de câmp, este foarte bine dezvoltată. Ceea ce este ca o confirmare a calităţii fermierilor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie)

Vizualizat: 504 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?