Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura MONTANĂ mai are o ŞANSĂ

Publicat: 23 noiembrie 2017 - 00:59
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Tiberiu Ştef (foto), şef al Centrului de Instruire în Agricultură Agrom-RO, cu sediul în Sângeorgiu de Mureş, a acceptat de curând să-l consilieze pe ministrul Petre Daea în chestiuni care ţin de dezvoltarea zonei montane, semn că fermierii din Carpaţi se vor bucura de mai multă atenţie din partea autorităţilor. 

Cel puţin acestea sunt intenţiile. Vom vedea, în timp, care vor fi şi realizările.

Despre activitatea Agrom-RO a auzit multă lume şi nu puţini fermieri din Ardeal au fost implicaţi direct în programele acestui centru de instruire iniţiat şi finanţat în colaborare cu autorităţile elveţiene încă din anul 1999. Tiberiu Ştef este binecunoscut crescătorilor de animale din judeţul Mureş, dar şi din judeţele Bacău, Harghita sau Bistriţa-Năsăud, unde au fost constituite asociaţii de oieri şi au fost construite stâne moderne. Expertul în agricultura montană a ajuns şi mai cunoscut după ce a devenit consilier al Federaţiei Oierilor de Munte, reprezentată de preşedintele Eugen Gonţea.

Primul obiectiv: redelimitarea zonei montane

Ce mi-a spus Ştef, pe care l-am reîntâlnit la ediţia IndAgra din această toamnă chiar în alaiul ministrului care trecea de la un stand la altul, aproape asfixiat de jurnalişti, funcţionari şi cete de curioşi? ”Pe Daea îl ştiu de multă vreme, ne-am numărat amândoi printre fondatorii Asociaţiei Naţionale de Dezvoltare Montană - Romontana, în 2000. Apoi ne-am mai văzut pe la Parlament, iar anul acesta ne-am întâlnit la Agraria în Cluj-Napoca şi, după ce i-am expus nişte idei despre dezvoltarea zonei montane, mi-a spus să vin la minister consiler. În 10 octombrie a.c. ne-am revăzut la Slatina, era acolo şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, şi Petre Daea ne-a invitat în echipa lui. Am acceptat amândoi”.

Tiberiu-Stef.2_b

Pe larg despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 20/203 (ediția 15-30 noiembrie)

Un articol semnat de DUMITRU BĂDIŢA

Vizualizat: 1586 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?