Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Eterna prioritate a fermei: înzestrarea tehnică

Publicat: 15 iunie 2017 - 12:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De câte ori am avut ocazia să conversez cu inginerul Mihai Pantelimon, fermier din judeţul Bacău, negreşit unul dintre subiectele deschise trebuia să fie legat de mecanizare. Este un împătimit al tehnicii de ultimă oră în materie de maşini şi utilaje agricole.

Mihai Pantelimon şi-a dorit să urmeze o facultatea de profil... şi a făcut-o, îndeplinindu-şi visul din copilărie. „Am absolvit cursurile universitare de mecanică agricolă la Universitatea din Iaşi, promoţia 1973. Repartiţia am avut-o la Odobeşti, în judeţul Bacău, apoi am lucrat doi ani la SMA Dealu Morii, la Podul Turcului, iar din anul 1978 am venit cu transfer la SMA Sascut, unde am fost director o perioadă bună de timp”, îşi aminteşte Mihai Pantelimon de primii ani de stagiatură.

Ferma lui Mihai Pantelimon_b

Modernizarea fermei, o preocupare continuă
Acesta ne spune că, pentru un mecanic agricol, înzestrarea fermei este o eternă prioritate. „Anul acesta o să iau o combină de recoltat păioase Claas Tucano 450 pentru că celelalte sunt cam vechi. Am unele chiar din anii ’80, cu toate că sunt bine întreţinute. Am trei tractoare cu care lucrez: unul marca John Deere, un New Holland şi un Belarus. Mi-am dimensionat în aşa fel utilajele încât să pot lucra optim suprafaţa pe care o exploatez, de aproximativ 800 de hectare”, a susţinut fermierul bacăuan.
Mihai Pantelimon doreşte să modernizeze întregul parc tehnic, dar nu-şi permite „la cât s-a înhămat”. Ştie că în piaţă sunt utilajele performante cu care se poate face tehnologie avansată. Cu o singură condiţie, să-ţi permiţi să le poţi achiziţiona!

Ferma lui Mihai Pantelimon_b

„Ne facem lucrările în condiţii optime”
Grupul de firme Agromold, înfiinţat de specialistul în mecanizare, cuprinde trei ferme: la Tătărăşti, Sascut şi Letea Veche. „Dispunem de maşini şi utilaje agricole suficient de bune pentru a ne face lucrările în condiţii optime. Spre exemplu, putem semăna şi în condiţii mai grele pentru că avem la dispoziţie tot felul de anexe tehnice de exploatare care ne permit să încorporăm sămânţa în terenul umed şi să avem certitudinea unei răsăriri unforme a plantelor; aici mă refer la culturile prăşitoare, unde la maşinile de semănat sunt nişte rarişte, nişte dălţi la rariţă, roată de tasare a seminţei care asigură un contact intim între sămânţă şi pământul umed în care semeni. De asemenea, la păioase, cine poate achiziţiona o semănătoare performantă care să pregătească terenul concomitent cu semănatul şi să administreze îngrăşământul, chiar în condiţii de sol nu dintre cele mai bune, are un mare avantaj”, a precizat Mihai Pantelimon.
Dar, aşa cum opina şi specialistul, toate utilajele se găsesc la un preţ în corelaţie directă cu tehnologia, cu performanţele pe care le dezvoltă maşina. „Firmele producătoare ştiu ce avantaje oferă utilajele agricole puse în vânzare, iar fermierii, cei care le exploatează, ştiu ce înseamnă a folosi o maşină de ultimă generaţie. Problema care se pune este să ai potenţa financiară să cumperi. În piaţa de profil sunt tot felul de linii de creditare, de leasing, cu facilităţi care îţi trezesc interesul imediat. Dar te angajezi la nişte rate anuale, e normal”, a precizat producătorul agricol.

Regretul inginerului Pantelimon
Cu un regret nedisimulat, inginerul Mihai Pantelimon susţine că „din păcate, nu dispun de utilaje pentru semănatul direct în mirişte. Sunt agregate complexe care execută mai multe operaţiuni, sunt excelente pentru o etapă superioară a agriculturii. Au productivitate mare, realizează concomitent treburile pe care de multe ori nu le poţi asigura, cum este corelaţia dintre primul utilaj de amenajare a patului germinativ şi cel de semănat. Uneori terenul pregătit se usucă. Un utilaj complex îţi pregăteşte terenul, îţi fertilizează, seamănă, tasează, tăvălugeşte concomitent”.
Apoi, specialistul se dezlănţuie, vorbind cu mult patos: „De exemplu, să intri într-o arătură de calitate o singură dată - chiar pe una din toamnă - şi să faci şi pregătirea patului germinativ a terenului, să faci şi semănatul concomitent cu fertilizarea... Mai vii după aia cu erbicidarea, ai şi consumul de motorină relativ mai mic, salarii mai puţine că plăteşti un singur om, chit că-l salarizezi foarte bine. E ideal!”.
De la înălţimea idealului, coborâm discuţia brusc în teren, la nivelul solului. „Ceea ce îmi doresc acum este să mă dotez cu un utilaj de semănat prăşitoare performant, marca Horsch, aşa cum am văzut în Insula Mare a Brăilei. Pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase am o maşină de precizie, produsă de Kuhn, pe 8 rânduri de mare productivitate. Maşină de erbicidat am una destul de performantă; chiar dacă e românească, de la Tehnofavorit Bonţida, are 24 de metri anvergură, 3000 l capacitate şi fac 15 ha la o singură trecere. De asemenea, calcă mai puţin terenul, face cărări mai rare, sunt avantaje tehnologice care se transformă, într-un final, în spor de producţie. Ideal ar fi să am un utilaj aerian acceptat de autorităţi şi să pot intra la tratamente la rapiţă, la porumb sau la floarea-soarelui atunci când culturile sunt foarte dezvoltate, cum e elicopterul sau ceva de genul ăsta”, ne-a declarat fermierul băcăuan.

Proiect pe irigaţii de un milion de euro
Am încercat să-l provoc cu o întrebare „capcană”: care ar fi, după opinia specialistului Mihai Pantelimon, cea mai importantă lucrare agricolă. Iată ce răspuns am primit: „Toate lucrările sunt bune, au importanţa lor. Atenţia mare la înfiinţarea culturii este baza, altminteri nu ai ce culege! Şi, bineînţeles, irigaţiile. Noi, la Letea Veche, avem o sursă de apă locală. O punem în valoare cu patru tamburi de 500 de metri. Avem două motopompe poziţionate într-un canal de irigaţii din sistemul vechi cu apă din barajul Bacău 2. Anul trecut am irigat o tarla de 100 de hectare şi, ca rezultat, am făcut şi 13 tone de porumb la hectar! La irigat avem sistemul clasic, trebuie forţă de muncă; tamburii se deplasează automat, dar tot îţi trebuie oameni să supravegheze şi nu prea se mai găsesc nici în Moldova, majoritatea sunt plecaţi afară. De asemenea, împreună cu alţi patru fermieri, avem un proiect pe irigaţii în valoare de un milion de euro ca să modernizăm reţeaua subterană. În acest moment ne încurcă centura Bacăului, care s-a amânat la execuţie. Cel care câştigase licitaţia, un turc, a fugit cu banii”.

Are cine să-i moştenească pasiunea pentru agricultură!
Mihai Pantelimon are 67 de ani împliniţi şi speră să mai muncească măcar până la 70, până când băiatul său, Andrei, va susţine examenul de licenţă în agronomie. Îşi completează studiile de specialitate, deoarece este absolvent de ştiinţe economice.
Este mândru de fiul său,
Andrei Pantelimon, care s-a implicat pe deplin în businessul agricol practicat de grupul de firme Agromold Grup. În urmă cu trei ani a fost desemnat drept fermierul anului 2014 în judeţul Bacău, iar rezultatele în agricultură au fost un argument de soliditate în acordarea acestei frumoase distincţii. În Agromold Grup se respectă diviziunea muncii. Andrei se ocupă de partea de contabilitate, de achiziţii, vânzări, de activitatea de creditare, iar tehnologia este apanajul lui Mihai Pantelimon.

Mecanizatorii, „stâlpii” agriculturii moderne
De asemenea, Mihai Pantelimon mai este mândru şi cu nucleul de mecanizatori, oameni de toată isprava, pe care îi ştie de când le era director la SMA: „Am şase mecanizatori vechi cu şcoală profesională, specializaţi pe noile maşini şi utilaje, cum sunt New Holland sau John Deere, pe care poţi pune bază oricând. Aşa că trebuie să-i evidenţiez: Vasile Lazăr, Nicuşor Giurgea, Viorel Răuţă, Ion Diaconu, Ion Vrânceanu şi Vasile Andone”.

Mihai Pantelimon_b
Mihai Pantelimon: „Oi fi eu inginer mecanic, dar treaba mea în fermă este să fac producţie, să fie rentabilă orice cultură şi cred că mă pricep. Asta e grija cea mai mare”

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie)

Vizualizat: 183 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?