Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Entuziasmul nu poate fi înlocuit cu nimic!

Publicat: 24 mai 2017 - 19:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cristian Costache, managerul Agromixt Buciumeni, din judeţul Călăraşi, spune că entuziasmul nu poate fi înlocuit cu nici un alt stimulent, iar blazarea este cel mai periculos dăunător în agricultură. 

Deşi are 32 de ani, tânărul antreprenor gândeşte ca după o viaţă trăită în funcţii de conducere. Aşa se face că pe cele 3.750 de hectare pe care le administrează, nimic nu mişcă fără ştirea sa!

Pasiunea şi entuziasmul sunt la ele acasă, la Buciumeni
Dacă nu ai entuziasm la 32 de ani, când să mai ai. Dar aceeaşi pasiune şi acelaşi entuziasm l-am regăsit şi la Vasile Costache (fost inginer mecanic al IAS Buciumeni), tatăl fermierului şi în continuare acţionar împreună cu prietenul său, Alexandru Ion (fost contabil al IAS Buciumeni), după ce în anul 2000 au reuşit să preia ce mai rămăsese din „fostul munte care a fost aici”, potrivit acestora. Mii de hectare, sute de animale şi o plantaţie pentru portaltoi de prun. Aveau 30 de combine C14 pe care le-au înlocuit apoi cu trei Claas-uri iar în locul utilajelor U 650 au luat două Massey Ferguson. Tractoarele încă sunt în fermă, dar sunt folosite doar pentru transport.
Mi-a plăcut mult gândirea inginerului mecanic Vasile Costache, care vede în pagubele pricinuite de natură un fel de parte a lui Dumnezeu. Cât priveşte cele datorate tehnologiei, ele sunt imputabile fermierului. Acum 30 de ani, inginerul mecanic era responsabil de toate pierderile. Chiar şi de lipsa cărbunilor de la forja unde se băteau brăzdarele plugurilor. Piese care acum nu mai sunt duse la forjă sau nici nu se mai folosesc. Scarifică o dată la doi ani, iar intermediar intervin cu Jocker-ul de la Horsch. Semănatul se poate face şi direct în mirişte, dacă le permite solul.

Agromixt BuciumeniClick pe poza pentru galerie!

Rapiţa este cultura de bază în fermă
Anul acesta au în câmp 1.420 hectare cu rapiţă. Cu hibrizi KWS (Hybrirock, Factor KWS şi Kodiak) şi Pioneer (PR44D06, PR44W29 şi PT200CL) în proporţii aproximativ egale. Doar 80 ha cu un hibrid de la Rapool „strică” pe undeva împărţirea la doi a supremaţiei celor două renumite firme de seminţe. L-au semănat pentru a-l testa în condiţii de câmp şi în tehnologia fermei. De altfel, în permanenţă testează câte ceva nou. Şi în genetică, dar şi în materie de produse pentru protecţia plantelor.
În trecut, Cristian Costache a fost nevoit să întoarcă aproape o sută de hectare cu rapiţă infestată cu Limax şi de aceea a folosit pe 30 ha şi hibridul PR44W29, care are o creştere explozivă, ne povesteşte tânărul fermier cu master în analize economico-financiare.
Ca structură a culturilor, pe cele 3.750 ha, după rapiţă vine grâul cu 802 ha (660 ha cu Ingenio, 60 ha cu Jocker de la Saaten Union şi restul cu Miranda). E primul an când acest soi de grâu românesc a fost practic scos din cultură, cu excepţia celor 80 ha cu Miranda din sămânţa rămasă de anul trecut. În condiţii de umezeală şi de vreme rece, nu e prea rezistent la bolile foliare. Întâmplarea a făcut ca anul trecut, exact lângă un lan cu Miranda atacat puternic de boli foliare, să aibă un grâu semiaristat de la Syngenta - Ingenio. Soi care a performat în aceleaşi condiţii. Aşa se face că anul acesta predomină Ingenio. Orz au cultivat pe 720 ha, deoarece e un excelent premergător pentru rapiţă şi are şi desfacere rapidă.
Dintre culturile de primăvară, floarea-soarelui ocupă 365 ha (Neoma şi Adagio de la Syngenta) apoi mazăre pe 280 ha, o cultură destul de profitabilă, cu care acoperă şi zona de interes ecologic. Cât priveşte porumbul, pe 190 ha a semănat un hibrid timpuriu de la Saaten Union - Cobalt. „Solul brun-roşcat de pădure, care nu prea ţine apa, şi precipitaţiile reduse din vară, fac această cultură, porumbul, pierzătoare în comparţie cu rapiţa”, ne spune fermierul despre alegerea sa.

Îngheţul târziu nu a lăsat pagube vizibile pe câmp
După valul de ger din aprilie, rapiţa era impresionantă iar grâul părea tras la indigo. Fiecare solă mai frumoasă decât cealaltă. Solul era fără denivelări tehnologice.
Agromixt Buciumeni are 15 angajaţi. Echipa de lucru este tânără şi, cum altfel?, entuziastă! De altfel, e prima calitate pe care tânărul manager o caută la angajaţii lui. Asta presupune şi un venit care să le menţină viu entuziasmul. L-am cunoscut pe juristul Agromixt Buciumeni, tot tânăr şi entuziast, cu păreri mature despre clasa politică.
Întrebaţi de subvenţii, mi-au spus că încă mai au de primit şi că nu înţeleg de ce nu se plătesc toţi banii până în februarie, în aşa fel încât să nu mai fie nevoiţi să apeleze la creditare. Apoi m-a invitat să văd sprayerul minune construit de Michael Horsch cu care face stropirile eficient, cu economie de combustibil, de timp şi de inputuri, într-un ritm uluitor, de 500 ha/oră!
Au şi o capacitate de stocare de circa 10.000 de tone, dar şi magazii. Oricum, livrează din câmp cea mai mare parte a producţiei, pentru că „într-un singur an au avut câştig cei care au ţinut marfa în silozuri”, susţine Vasile Costache strategia lor de vânzare.
Impresia când intri în curtea fermei este de curat, ordonat şi eficient. Ambii acţionari şi-au făcut case lângă ferme. Mai bine zis conace. Cristian Costache este fiu al Buciumenilor, dar acum locuieşte în Bucureşti. Până va fi gata şi ranch-ul său. Este căsătorit şi aşteaptă un copil. Dar ferma îi este principala nevastă!

 

 

APICULTORII ŞI FERMIERII, ÎMBRĂŢIŞAŢI ÎN REALITATEA IMEDIATĂ
Când am vizitat ferma Agromixt Buciumeni din judeţul Călăraşi, am asistat la o reuniune prietenească între patru apicultori şi fermierul Cristian Costache. La un moment dat unul dintre apicultori a povestit cum un fermier le recomanda să ţină stupii deschişi atunci când va aplica insecticidul Mavrik, pentru că le face bine stupilor. Recunoaşte că a închis jumătate din stupi, iar cei lăsaţi deschişi au avut o evoluţie foarte bună. Chiar îl ruga pe Cristian Costache să facă un tratament cu acest insecticid. Acesta a răspuns că dacă va fi cazul, o va face şi îi va anunţa. Oricum el foloseşte doar Biscaya şi Mavrik, produse prietenoase cu polenizatorii.
S-a discutat şi despre problemele pe care le au cu depopularea stupilor. Au povestit şi cum anul trecut un fermier stropea noaptea fără să anunţe nici cu ce şi nici pentru ce, iar când a văzut că albinarii aveau localizarea oficială înregistrată la primărie, agricultorul a cam făcut feţe, feţe!
Agomixt Buciumeni are cultivate anul acesta 1.400 hectare cu rapiţă, din cele peste 3.500 ha pe care le administrează. Au pus un pariu pe această plantă şi apicultorii nu pot decât să-i ajute în creşterea productivităţii!

Cristian Costache
Cristian Costache: „Ori în februarie, ori în aprilie, subvenţiile tot trebuie plătite. Ar fi bine să intre în vistieriile fermierilor atunci când avem nevoie de ele, să nu mai îngrăşăm conturile celor care ne creditează!”

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 114 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Soluţii Monosem, Galucho şi Gregoire Besson de la Cons DDA

Soluţii Monosem, Galucho şi Gregoire Besson de la Cons DDA

Cons DDA a prezentat la Agriplanta 2017 două noutăţi pentru piaţa românească: o semănătoare de precizie Monosem hibrid pentru rapiţă şi utilajele Galucho pentru prelucrarea solului. Toate acestea au fost apreciate de către fermierii prezenţi. Utilajul care a stârnit cele mai multe „valuri” a fost semănătoarea Monosem NG plus4 purtată, modificată pentru rapiţă, în condiţiile în care cultivatorii de rapiţă se confruntă cu stabilirea spaţiului critic pentru rapiţă. Utilajele Galucho pentru prelucrarea solului, precum şi discurile grele Gregoire Besson sunt de asemenea apreciate de către fermieri.
Interviu cu Dan Goldiş, administrator Cons DDA.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Rapiţa, cultura anului în Arad! Daniela Herţeg continuă tradiţia familiei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?