Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Elvețienii confirmă rentabilitatea sistemului eco

Publicat: 07 iunie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Chiar dacă în țara cu pășuni verzi și roditoare, cu văcuțe violet și cu ciocolată care pare să crească direct pe ogor totul pare sa aibă un iz de ecologic, nu este chiar așa. Agricultura modernă, cu „amelioratorii” săi, și-a pus amprenta și pe culturile Elveției, care combină idealul neutralității cu cel al unui mediu agricol sustenabil. 

Click pe poza pentru galerie!

Totuși, producția bio este în plin avânt, dar costurile pe care le implică, de la teren la forță de muncă, sunt substanțiale în Elveția. Poate din această cauză, România pare să fie o adevărată oază pentru cei care doresc să dezvolte proiecte agricole ecologice.

Familia Häni și-a dorit mereu să aibă o fermă ecologică. Ea a găsit mediul cel mai bun pentru a face agricultură în România, la Firiteaz, în județul Arad. Christian Häni a părăsit Elveția în 2004, imediat după ce a absolvit facultatea. A venit împreună cu soția, sora și cumnatul, la îndemnul părinților, pentru că tatăl său era deja implicat în diferite proiecte din România, în calitate de manager la Agrar Invest, un fond de investiții cu capital german.

Fără să cunoască limba și obiceiurile locului, Christian s-a stabilit în frumoasa zonă colinară din vest și nu regretă deloc alegerea făcută, deși mai avea ca opțiune America de Sud. În momentul de față cultivă 800 de hectare, în special cu grâu, grâu spelta, orzoaică de toamnă pentru bere, ovăz, in pentru ulei și mei. De asemenea, mai cultivă trifoi alb, măzărică și mazăre furajeră, pentru a asigura fertilitatea solului. Cam o treime din suprafață este ocupată cu leguminoase, iar două treimi este alocată cerealelor.

 

Rotație a culturilor de șapte ani!

„Primii doi ani cultivăm trifoi, după care grâu obișnuit, urmat de un an de grâu spelta, iar în al cincilea an cultivăm mazăre furajeră sau măzărică și apoi încă doi ani de cereale. Întotdeauna am început cu doi ani de leguminoase, pentru că asta e baza fertilității pentru toată rotația. De regulă folosim sămânța noastră, dar mai completăm cu sămânță importată din Austria”, ne-a explicat fermierul elvețian.

„Nu avem probleme cu dăunătorii. Pentru că avem o rotație atât de extensivă, încât pământul este sănătos și nu ne confruntăm cu probleme majore. Dacă apar ceva boli ele trec de la sine, fără să intervenim noi. Planta este suficient de sănătoasă ca să lupte cu bolile”, mă asigură Christian Häni.

Tot el spune că rotația cu multe leguminoase asigură un pământ microbiologic mai activ, care poate reține mai mult apa în sol. „În agricultura ecologică, activitatea biologică din sol crește pentru că noi nu distrugem pământul cu chimicale sau îngrășăminte. Râma este muncitorul de bază pentru noi. Aceasta absoarbe toată masa organică rezultată din cultura de trifoi sau măzărică, transformând-o în elemente nutritive atât de necesare pentru plante. Pe lângă asta, noi lucrăm fără arătură. Adâncimea maximă la care intrăm este de 8-10 cm. Pentru pregătirea patului germinativ folosim doar disc și gruber. În modul acesta nu dăm peste cap structura pământului. În plus reducem foarte mult costurile, de combustibil, de uzură a tractoarelor și a utilajelor”, susține Christian.

 

300 euro cost pe hectar

Dacă în agricultura convențională înființarea unui hectar de cultură este undeva între 500 și 700 de euro, elvețienii din Firiteaz nu cheltuiesc mai mult de 300 euro, însă în banii aceștia sunt incluse recoltatul și transportul din câmp. „Pe de altă parte, cei din agricultura convențională au cantități mari, dar valorifică producția la preț mic, pe când noi lucrăm cu cantități mici, iar prețurile sunt de două ori mai mari. Piața produselor ecologice este mai stabilă, nu există aceste fluctuații de preț despre care toată lumea vorbește. Am observat că, în general, fermierii români nici nu se mai bucură de producțiile bune, pentru că atunci știu că vor scădea prețurile. E o situație ciudată. Noi de pildă în ultimii ani am vândut grâul spelta cu 500 euro tona”, ne-a mărturisit acesta.

Așadar, până la urmă s-a dovedit că agricultura ecologică este mai profitabilă decât cea convențională. Costuri de producție reduse și un câștig mai mare la valorificare versus costuri mari și prețuri de vânzare mici, cam așa stau lucrurile. Majoritatea producției obținută de BioFarmland este însă destinată exportului. Doar cinci procente intră pe piața de desfacere românească, în timp ce 95% sunt direcționate către Elveția și Germania.

 

Recoltă record în 2015

„Anul trecut am recoltat o mie de tone, calcul în care am inclus toate culturile. A fost cel mai bun an pentru noi până acum. Am obținut o medie de trei tone la hectar la grâul obișnuit și 2,3 tone la spelta. În schimb, la cultura de in trebuie să ne îmbunătățim producția, am obținut doar 400 kg la hectar. Ne bazăm mai mult pe culturi de toamnă pentru că avem o mai mare siguranță. La noi în zonă ne confruntăm vara cu secetă puternică. Noi nu folosim gunoi de grajd și nici un alt fel de îngrășământ, iar din cauza asta nivelul de fertilitate este limitat, depindem doar de ce putem să încorporăm în sol, adică leguminoase. Ne gândim totuși să trecem la un alt nivel și să ne diversificăm producția. Acum pe piață se cere foarte mult soia și floarea-soarelui bio. Dacă ne hotărâm să intrăm pe prășitoare, trebuie să investim în utilaje”, spune inginerul agronom.

De procesare se ocupă sora lui, Katharina, și ea absolventă a facultății de agricultură din Zollikofen. „Avem o mică moară și facem făină. Mai producem și mai multe sortimente de muștar. De asemenea cultivăm plante medicinale (gălbenele, albăstrele, mentă, salvie etc.) și plante aromatice. Sora mea se ocupă cu asta. Face amestecuri de ceai pe care le comercializează în supermarketuri sau în magazinele naturiste sub brandul BioFarmland”, îmi spune Christian.

 

„Universalul” mioritic, în ferma elvețiană

Din punct de vedere al dotării tehnice, elvețienii din Firiteaz sunt bine acoperiți. Au la dispoziție două combine performante, câteva tractoare de putere medie marca John Deere și Fendt și toată gama de utilaje de care au nevoie. O prezență exotică, tractorul Kirovets de producție sovietică, dar și un Universal mioritic achiziționat tocmai din... Suedia. „Are o cu totul altă calitate față de ce se găsește aici. Altă cutie, alte dotări. E fabricat în 1974 și e perfect funcțional. Am dat pe el 3.500 de euro. Nu înțeleg cum s-au fabricat tractoare de o calitate atât de bună, însă numai pentru piețele externe”, a fost reacția sinceră a fermierului elvețian.

 

 

ROMÂNIA, O ȘANSĂ PENTRU TINERII FERMIERI DIN ALTE ȚĂRI EUROPENE

Nu îi interesează să mărească suprafețele, ci doar să comaseze ce dețin în prezent și să ridice calitatea producției. „De când am achiziționat noi terenul, prețurile au crescut de zece ori. Am plătit în medie 300 de euro pe hectar, dar acum nici la 3.000 sau 3.500 nu găsești. Pentru un tânăr e greu să se apuce de agricultură în Elveția. Acolo nu aveam nici o șansă. Dacă nu ai ceva teren moștenit, e imposibil să realizezi ceva. Terenurile sunt foarte scumpe, 80.000 de euro hectarul, și nici nu găsești pe cineva care să vândă. Trebuie să fii milionar ca să pornești o afacere. Când am început noi aici, nu erau subvenții pentru agricultura ecologică, iar acum primim cam 160 de euro în plus la hectar față de agricultura convențională”, constată elvețianul. 

Deși nu are încă cetățenia română, cu toate că cei trei copii ai săi s-au născut aici, el nu se gândește sub nici o formă să se întoarcă în țara cantoanelor. „Ne simțim foarte bine aici. Oamenii sunt ospitalieri, ne cunoaștem aproape cu toți din sat. Îmi place clima din România, faptul că aici sunt mai multe zile cu soare în timpul anului. Lipsește din păcate organizarea. Nu mă deranjează în mod deosebit, pentru că suferă în general cel care nu se organizează. O altă meteahnă a fermierului român este că nu gândește pe termen lung. Or, în acest domeniu de activitate e nevoie de timp ca să ajungi la un nivel înalt de performanță”, consideră Christian.


 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 14 iunie 2016

Vizualizat: 796 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?