Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

După o vizită în Italia...

Publicat: 25 octombrie 2010 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Chiar privind de pe autostradă îţi dai seama că te afli într-o ţară străină... şi din nou obsedanta întrebare “de ce nu se poate şi la noi?” apare tot mai frecvent în discuţiile noastre purtate în microbuzul care ne duce în Italia.

Click pe poza pentru galerie!

Suntem nouă cadre didactice de la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Timişoara care, beneficiind de suportul material al UMP Bucureşti, efectuăm o vizită de documentare pe probleme de reproducţie şi alimentaţie la ferme familiale de vaci cu lapte.

Imediat după sosirea la Verona, intrăm într-un program de activitate întocmit cu multă scrupulozitate şi chiar fantezie de către Studioul Tehnico - Agronomico al domnilor dr. agr. Giuseppe Formenti şi arh. Piero Rodrighiera din Verona. De altfel, cei doi italieni au deschis de curând la Timişoara un birou de consultanţă în domeniul agronomic despre care credem că se va vorbi în viitor, având în vedere intenţiile şi modul de lucru.

Dar să revenim la programul nostru care a cuprins vizitarea a 4 ferme familiale din zona de câmpie a Veronei, 4 ferme din zona colinară şi de munte a acestei regiuni, precum şi o tabără de vară de taurine din regiunea Trento, la o altitudine de peste 1600 m.

Acum, reîntorşi (cu toţii) în ţară, ne-am structurat impresiile şi notiţele pe următoarele categorii de câştiguri profesionale:

• adaptarea tehnologiei de creştere a vacilor de lapte la condiţiile bunăstării unor animale cu producţii de peste 9000 l lapte: grajduri deschise prevăzute cu ventilator, stabulaţie liberă şi cuşete de odihnă, evacuarea mecanică cu lama a dejecţiilor etc.;

• înzestrarea tehnică a fermelor familiale cu utilaje de preparare a hranei în sistem unifeed, cu instalaţii de muls (inclusiv cu roboţi, în Italia “lucrând” deja 80 de roboţi), cu utilaje de separare a dejecţiilor solide de cele lichide, care permit folosirea părţii solide a acestora şi ca aşternut în cuşetele de odihnă;

• fiecare fermă dispune de un program de furajare propriu, elaborat de câte un nutriţionist, astfel încât, structura şi cantitatea de concentrate care se administrează să se coreleze cu valoarea nutritivă şi calitatea furajelor care alcătuiesc raţia de bază;

• reproducţia vacilor se face numai prin însămânţare artificială, această operaţiune fiind efectuată de către fermieri;

• taurii folosiţi la însămânţarea artificială sunt aleşi de fermier, împreună cu specialistul în ameliorare de la Asociaţia Provincială a Crescătorilor de Vaci, în funcţie de obiectivele urmărite: conformaţie corporală, longevitate productivă şi calitatea laptelui în vederea obţinerii unor sortimente de brânzeturi cu origine controlată (exemplu Grana Padana, Parmeggiano);

• din colaborarea fermierilor cu nutriţionistul, pe lângă creşterea producţiei de lapte, s-au redus semnificativ atât afecţiunile podale, cât şi retenţiile anexelor fetale şi infecţiile uterine;

• preocuparea continuă pentru asigurarea calităţii laptelui şi a cărnii, devenită superlativă, când, pentru a asigura o anumită savoare brânzei Grana Padana, vacile sunt scoase la păşunat alpin în zona Trento.

În Provincia Veneto activează Firma „F.A.VER”, condusă de Director VALLANI GABRIELE, cu sediul în Verona, care asigură fermierilor asistenţă tehnică, materiale pentru însămânţare artificială, hormoni, medicamente de uz veterinar şi material seminal de la cei mai valoroşi tauri din lume, la solicitarea acestora. Firma are şi două echipe de specialişti: una se ocupă cu recoltarea şi transferul embrionilor în ferme, iar cealaltă se ocupă cu combaterea infecundităţii vacilor.

Şi totuşi, impresia cea mai puternică ne-au lăsat-o fermierii italieni şi ne gândim la fraţii GIANNI şi STEFANO SCANDOLA, la ROBERTO MARZARI, la BRUN şi fii, DINO PIZZOLI, FORMENTI ALFONSO, ERBIN, ZUMERLE GIANCARLO, FACCIO ATTILIO, FONTANA MARINO şi MARIO, GASPARI SANDRO şi CLAUDIO, care ne-a permis să formulăm profilul unui viitor fermier (român) de succes:

-    să aibă o dorinţă nesăţioasă de a munci;
-    să fie inteligent şi deschis în aplicarea noutăţilor tehnologice;
-    să fie un bun profesionist şi să nu ezite să se consulte cu diverşi specialişti;
-    să aibă tăria de a se împrumuta la bănci sau să acceseze fonduri pentru înzestrarea tehnică a fermelor;
-    să fie corect şi cinstit cu ceilalţi membri ai familiei şi ai comunităţii.

Cum s-a ajuns la aceste calităţi ? Şi în Italia, în decurs de 50 de ani, populaţia activă din agricultură s-a redus de la peste 50% la cca. 6  în prezent, şi selecţia continuă la fel de dur dacă ne gândim că acum sunt cca. 63000 ferme familiale de creştere a vacilor de lapte, iar peste cca. 7 ani conform previziunilor, numărul acestora se va înjumătăţi. Cine va rezista ? Desigur, cei cu calităţile de mai sus.

Dacă la cele deja amintite adăugăm vestigiile romane văzute, ospitalitatea mai mult decât românească de la pensiunile agroturistice Gaspari şi la Perlara şi dacă toate acestea - vorba Poetului - ar trebui să poarte un nume… cel de ITALIA ar fi cel mai nimerit.

 

Ştiaţi că...

în Italia
• 6% din populaţia activă este ocupată în agricultură.
• producţiile agricole reprezintă 2% din PIB, producţia industrială 30% şi serviciile 68%.
• 37% din producţia agricolă revine zootehniei, din care 10% lapte şi produse din lapte.
• Sectorul zootehnic este pe locul trei în UE, ca producţie valorică (14,8 miliarde euro/an).
• Preţul de achiziţie al laptelui este de 0,35 euro/l, iar în zonele defavorizate de 0,45 euro/l.

• În anul 1992 existau 143.341 ferme de vaci cu lapte, până în anul 2002 numărul acestora s-a redus la 63.666 ferme, iar în următorii 7 ani numărul fermelor se va reduce la jumătate.

• La vacile din rasa Friză, în anul 1994, producţia medie a fost de 7.596 kg lapte, iar până în anul 2003, a ajuns la 8.423 kg lapte/vacă.

• La vacile din rasa Pezzata Rossa (Simental Italian), în anul 1993 producţia medie a fost de 5.136 kg lapte, iar în anul 2003, 6.173 kg lapte.

• În anul 1994, numărul mediu de vaci/fermă a fost de 60 de vaci, iar în anul 2003 a ajuns la 74 de vaci.
• Sunt subvenţionate 40% din cheltuielile/ha de cereale şi plante tehnice, iar păşunile cu 25 euro/ha.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(30)/2004

Vizualizat: 594 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?