Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

După 26 ani de văcărie, vrea să scape de animale!

Publicat: 14 iunie 2017 - 02:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Dumitru Bologa este un crescător de vaci cu lapte din Suceava ajuns în pragul disperării. „Sunt pe punctul de a renunţa la animale! Nu le mai pot ţine în fermă. Pentru noi, nu sunt vremuri bune, e dezastru!”, ne-a declarat, cu glas scăzut, producătorul agricol. 

Potrivit spuselor lui, Dumitru Bologa deţine 15 hectare de păşune; terenul e foarte bun şi nu se află prea departe de casă. Dar pentru a ajunge la suprafaţa de păşunat, trebuie să creeze culoare de acces printre culturile oamenilor. Sau cel mai scurt ar fi prin pădure. Însă nu aprobă Direcţia Silvică, cu toate că este amenajat un drum forestier. Aşa că trebuie să ocolească preţ de câteva ore cu animalele.

vaci cu lapteClick pe poza pentru galerie!

Păşunea, „rana deschisă” a crescătorului de animale
Povestea lui tristă este legată de un litigiu pentru păşune. De ceva timp are deschis un proces la Judecătorie cu Primăria Municipiului Suceava, un proces care se tot amână. „Animalul nu aşteaptă terminarea procesului, trebuie hrănit, îngrijit, să i se ofere nişte condiţii. Or, eu nu mai pot, am ajuns la capătul răbdării. Nu mai ştiu pe ce drum să apuc. Cine ştie ce o să fie, ce îmi va oferi viitorul! Dar nu-l văd cu optimism sau cu speranţă”, ne spune fermierul deznădăjduit. Despre acest subiect, revista noastră a mai scris. Revenim cu acest caz mai ales pentru că fermierul are şanse mari de a câştiga în instanţă, fiind încurajat şi de avocat.

Un lot de animale valoros
Dumitru Bologa creşte în total 73 de animale. Are un lot valoros de viţele, un amestec din cinci rase de lapte şi de carne, începând cu Jersey, Angus, Albastru belgian şi terminând cu Bălţata şi cu Bruna.
Îl întreb pe fermier cum se desfăşoară o zi de muncă în ferma lui. O are aproape de casă, undeva la marginea municipului Suceava, la Burdujeni. „De obicei, ritualul zilnic este acesta: la ora 4.30-5.00 ies din locuinţă şi mă îndrept spre grajd să verific furajarea văcuţelor. Tainul este compus din fân de lucernă, siloz de porumb şi concentrate. Apoi le dau drumul la adăpătoare şi la păşunat ,să le obişnuiesc cu drumul şi cu imaşul. Spre seară, pe la orele 18.00, continui la grajd să le hrănesc cu siloz, borhot de bere şi furaje concentrate. Pentru tineret administrez fân şi siloz la discreţie”, explică fermierul sucevean.

Furaje de cumpărat
Crescătorul de animale are an de an o problemă cu asigurarea furajelor. Va trebui să hrănească animalele cu fân din vară, iar pentru iarnă cumpără. De când are procesul cu Primăria Sucevei, cumpără furaj. Tocmai din Bistriţa. Balotul de fân a ajuns să coste 11 lei, de două ori mai mult decât în anii precedenţi.
Producţia de lapte a crescut odată cu ultima lună a primăverii. Zilnic mulge circa 400 litri, dar cu tot cu suptul viţeluşilor, depăşeşte 500 litri pe zi. Nu mai vinde pe piaţă, că nu se merită. Predă cantitatea de lapte adunată în tancul de răcire unui procesator local. Preţul - un leu/litru. Dar pe timpul verii valoarea scade!

26 ani de văcărie şi de ameliorare ca la carte
Dumitru Bologa creşte animale din anul 1991. Deci, are la activ 26 de ani de văcărie. Spune că nu a mai trăit vremuri atât de grele şi de rele ca acum. Pe lângă el au fost specialişti care s-au străduit să amelioreze rase valoroase de carne şi de lapte; formate pe vaca autohtonă. Prima dată l-a ajutat doctorul Petrescu, dar acesta s-a stabilit în Statele Unite ale Americii. Îi adusese material senimal din Canada, de la o prestigioasă firmă. Apoi, s-a implicat medicul veterinar Lucaci. Oameni extraordinari ce puneau suflet în tot ce făceau: lotizare, activitate de selecţie şi ameliorare ca la carte, lucrau ştiinţific.
În ferma lui Dumitru Bologa în ameliorare s-au obţinut rezultate extraordinare. A vândut material biologic valoros, peste 15 viţele din rasele Jersy, Brună şi Bălţată, toate formate în ferma lui.

 

„DE CE TREBUIE SĂ PLĂTESC EU PENTRU CA ALTII SĂ PĂŞUNEZE!?”
Pe scurt, Primăria Sucevei a scos la licitaţie o suprafaţă de 66 hectare de păşune. Consiliul Local a împărţit-o în două după un hotar imaginar. La licitaţie au participat mai mulţi crescători de animale din zonă. S-a pornit de la 180 de lei taxă de păşunat per hectar, anual, iar fermierul nostru s-a oprit la 3.000 lei/ha/an. Unii au câştigat păşunea la jumătatea sumei. Cred că acestea sunt printre cele mai mari valori practicate în ţară în ceea ce priveşte taxa anuală pentru păşuni! „Problema este că primăria nu şi-a respectat contractul. Trebuia ca în termen de 5 zile să vină să mă pună în posesie, să îmi elibereze terenul şi să-mi arate calea de acces la suprafaţa de păşune adjudecată. Şi acum acolo este amplasată o stână de oi, dar mai sunt şi culturile oamenilor, nu pot merge cu animalele spre păşune. Acum cer în instanţă anularea contractului şi, obligatoriu, a licitaţiei şi a taxei de păşunat. Eu sunt bun de plată şi alţii păşunează pe suprafaţea mea”, ne-a declarat Dumitru Bologa . În urma acestui litigiu, fermierul sucevean a acumulat o datorie la Primărie de peste două miliarde de lei vechi.

 Dumitru Bologa

Dumitru Bologa: „Vreau să scap de animale! Asta e cea mai mare problemă a mea. M-au băgat în corzi; am bancă de plătit, m-am bazat că voi face faţă la credite; asta m-a dat peste cap. Fără certificat fiscal, nu pot face nici o mişcare, deoarece figurez cu datorii de la păşunat. Am încercat să vând toate văcuţele, nu am găsit cumpărător. Pe bucăţi nu vreau să le dau, dar nici la abator nu pot vinde, că este păcat, am animale tinere, unele gestante. Într-un moment de extremă disperare, am cerut la Prefectură să le ia statul! Nu mai suportăm situaţia, avem datorii, ne-am îmbolnăvit şi eu, şi soţia”.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 394 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?