Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Din "Cutia Ţăranului", la uşa orăşeanului

Publicat: 18 iunie 2017 - 15:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Un program iniţiat de doi tineri în urmă cu şase ani în comuna Mociu din judeţul Cluj le oferă producătorilor de la ţară o alternativă viabilă pentru a-şi distribui legumele, laptele sau carnea, direct la uşa locuitorilor de la oraş, în special tinerilor consumatori. 

CUTIA ŢĂRANULUI” funcţionează acum în patru judeţe, dar şi în Bucureşti şi pune în centru grija ţăranilor pentru hrana pe care o produc şi pe care o comercializează, dar şi respectul membrilor programului pentru munca acestora. „Când am anunţat livrarea primei cutii, în urmă cu şase-şapte ani, în 24 de ore 40 de oameni ne-au anunţat că vor. Fata familiei Haidu (care producea legumele, n.red.) s-a îmbolnăvit şi a trebuit să amânăm distribuirea cerându-ne scuze, după care am primit o sumedenie de mesaje prin care cei interesaţi îi urau sănătate fetei. Proiectul nostru încearcă să stabilească o relaţie între cel care oferă produsele sale şi cel care beneficiază de ele”, povesteşte Ronen, de loc din Israel, cel care a lansat proiectul, în urmă cu şase ani. Tânărul a iniţiat programul alături de Andreea, viitoarea soţie, după ce au constatat dificultatea unei familiei de ţărani cu care s-au împrietenit la Mociu, Ildi şi Levente, de a-şi vinde marfa.

Ronen a renunţat la jobul său din industria softwareClick pe poza pentru galerie!
Au căutat aşadar o cale să faciliteze sosirea hranei sănătoase direct la uşa tinerilor de la oraş. Ba chiar mai mult de atât: „Într-un hipermarket nu ai niciun fel de relaţie cu produsele. Ţăranii pun în schimb multă grijă în hrana pe care o cultivă şi stabilesc o relaţie cu tine. De aceea nici nu am dorit să fixăm un preţ anume pe cutie ci i-am întrebat pe producători cât ar avea nevoie ca să fie mulţumiţi. Apoi le-am cerut să ne zică şi care a fost reacţia membrilor programului. Vrem ca preţul să fie o conversaţie, dar trebuie ştiut că în spatele produselor este foarte multă muncă, iar producătorii îşi pun uneori propria sănătate în pericol”.
Ronen, căruia i s-a alăturat în program Iulia Sara, spune că este esenţial ca produsele ţăranilor, sănătoase, să supravieţuiască în continuare şi să ajungă la cât mai mulţi oameni. Cu o experienţă în industria IT-software în Israel, tânărul a locuit câţiva ani şi în SUA, dar pledează cu tărie pentru susţinerea producţiei locale în concurenţa cu distribuţia marilor lanţuri comerciale.

Alternativă la piaţă
Soţii Levente şi Ildi Haidu sunt primii producători din programul „Cutia Ţăranului”. Grădinari de 20 de ani, ei cultivă 5 hectare de pământ în localitatea Chesău din comuna Mociu, jumătate cu porumb şi floarea soarelui, pentru propria gospodărie şi orătăniile din ea, iar celelalte 2,5 hectare sunt destinate legumelor şi zarzavaturilor care alcătuiesc cutia pe care o livrează în fiecare săptămână celor aproximativ 60 de clienţi de la oraş.
„Cel mai greu este lucrul... deşi suntem învăţaţi cu grădinăritul. Este foarte dificil să asiguri atâta diversitate, într-o cutie fiind de la 10 la 15 feluri diferite. La sfârşit de ianuarie am semănat, de exemplu, gulii, varză timpurie, salată, dar nici nu am mai ţinut şirul semănărilor ulterioare (la aceeaşi plantă, n.red.)”, povesteşte Levente. „Acuma avem cartof, morcovi, pătrunjel, ceapă uscată, spanac, salată, gulii, varză, castraveţi, ceapă verde, usturoi verde...”, adaugă Ildi.
Femeia este cea care ordonează succesiunea culturilor legumicole şi organizează distribuţia: „Când Ronen ne-a zis ce idee are, am zis că la piaţă se târguiesc şi pentru 50 de bani, nu cred că o să fie clienţi care vor să primească un pachet cu legume, mai ales cele pe care noi le cultivăm, deci nu la alegere. Oamenii au fost însă foarte mulţumiţi şi bucuroşi şi sunt şi acum, în continuare”, povesteşte femeia.
Pentru cei doi, care au o fată care termină clasa a 12-a, proiectul a venit ca o alternativă la vânzarea în piaţă. „Piaţa mergea chiar rău şi ne gândeam dacă să mai continuăm sau să renunţăm; probabil am fi plecat în străinătate”, rememorează Ildi. În primul an au mers în paralel, dar de patru ani livrează exclusiv în program şi au investit între timp în amenajarea a trei solarii şi în diverse utilaje.

Lapte de Cojocna pentru deliciul clujenilor
În urmă cu un an, Erwin şi Csaba Horvath, alături de soţiile lor, au intrat în program - CUTIA CU LACTATE (livrare săptămânală) şi CUTIA CU CARNE DE MÂNZAT (o dată la şase săptămâni). De loc din Someşeni, unde tatăl lor mai ţine şi acum patru vaci, fraţii Horvath deţin împreună alte 15 vaci de lapte într-o fermă pe care au ridicat-o acum şapte ani în localitatea Cojocna. Au investit continuu şi nu exclud o extindere a producţiei în viitor. Asta ar însemna însă un contract cu un mare procesator, dar ar avea dezavantajul unui preţ mai scăzut. Cei 140-150 de litri de lapte muls de la cele 15 vaci acoperă necesarul de produse pe care le livrează în „Cutia Ţăranului” (spre care merge aproximativ 70% din producţie) şi în piaţă.
Programul îi mulţumeşte prin constanţa oferită, dar exigenţele sunt pe măsură: „Este nevoie de o responsabilitate mult mai mare. Trebuie să fii la ora fixată în locul cutare, pentru că omul te aşteaptă”, spune Erwin. Tânărul a început să livreze lapte locuitorilor din Cluj-Napoca încă de la 12 ani, cu bicicleta şi cunoaşte oraşul ca în palmă: „Am avantajul că sunt destul de aproape de oraş şi că am harta Clujului în cap şi cunosc toate străzile. Pentru cineva care nu cunoaşte oraşul să înceapă acum este nu greu, ci foarte greu. Trebuie să te mişti repede, mai ales când livrezi lapte vara; în 2-3 ore încerc să termin treaba”, explică el.
Livrează săptămânal 40-50 de pachete, cu câte cinci produse dintr-o gamă de circa zece preparate: lapte, caş, brânză de vaci, unt, cremă de unt, smântână, brânză topită etc. Pe scurt, o cutie excelentă! „În această seară am primit cutia de la familia Horvath, conform aşteptărilor mele. Mi-am reamintit cu drag de bunica şi laptele, brânzeturile pe care le mâncam în copilărie”, reacţionat A.M., unul din clienţii „Cutiei Ţăranului”.


CUM FUNCŢIONEAZĂ PROGRAMUL "CUTIA ŢĂRANULUI"
Producătorii pregătesc cutii cu diferite produse alimentare, cultivate în propria gospodărie/fermă, pe care le livrează săptămânal sau lunar clienţilor de la oraş. Preţul per cutie (40 de lei cutia cu legume pentru 1-2 persoane, 70 de lei pentru 3-4 persoane, la produse lactate) rămâne neschimbat, însă conţinutul acesteia poate să difere, în funcţie de sezon şi de rodnicia solului.
Primul pas pentru intrarea unui nou membru în program este click-ul pe cutiataranului.ro. Clientul alege o cutie, în funcţie de specificul alimentelor dorite (legume, lactate, carne) şi un furnizor dintre familiile ale căror fotografii şi poveşti sunt disponibile pe site. Condiţia este să existe locuri disponibile, lucru semnalat pe portal. Utilizatorul îşi oferă datele de contact şi adresa unde doreşte livrarea cutiei (poate fi şi alta decât domiciliul), după care este apelat, în cel mult câteva zile, de către ţăran. Urmează livrarea propriu-zisă.
Proiectul s-a dezvoltat în judeţul Cluj, unde există cei mai mulţi producători, dar şi în Târgu-Mureş, Bacău, Satu Mare şi Bucureşti. În program sunt în prezent 13 producători de legume, lactate şi carne, iar numărul clienţilor, „membri” cum sunt numiţi, este de ordinul sutelor, în medie 50 de persoane la un tip de cutie. Lista de aşteptare include aproximativ 500 de oameni. Cu toate acestea şi cineva care nu este pe listă are şanse de a găsi o poziţie liberă pentru o cutie cu bunătăţi.

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie 2017)

Vizualizat: 71 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2017 Noutăţi Lemken la Agritechnica 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?